Linkuri accesibilitate

RDG-ul a fost o dictatură


Poarta Brandenburg din Berlin
Poarta Brandenburg din Berlin

3 octombrie 1990: Ziua Unităţii Germaniei şi controversele declanşate de post-comunişti.

Festivitatea centrală dedicată Zilei Unităţii Germaniei – precum se numeşte aici ziua naţională – s-a desfăşurat anul acesta la Hanovra, capitala landului federal Saxonia Inferioară, land care deţine, în prezent, preşedinţia Bundesrat-ului (camera superioară a parlamentului).

Gregor Gysi
Gregor Gysi

Sărbătoarea este umbrită de o controversă care, în ultimii ani, a mai agitat spiritele. Dezbaterea s-a iscat în urma unei declaraţii controversate a preşedintelui grupului parlamentar al Partidului Stîngii (Die Linke), Gregor Gysi. Acesta a respins calificarea fostei Republici Democrate Germane (DDR) drept un stat al nedreptăţii:

„Susţin, în continuare, că termenul nu este adecvat. Am furnizat şi o explicaţie. Asta, însă, nu schimbă cu nimic faptul că RDG-ul nu a fost un stat de drept, că a fost o dictatură şi că s-au săvîrşit nedreptăţi, chiar nedreptăţi flagrante”.

În opinia lui Gysi calificativul de „stat al nedreptăţii” ar fi o etichetare generalizatoare şi, ca atare, el susţine că folosirea pauşală a noţiunii trebuie respinsă.

Ex-preşedintele social-democrat al Bundestag-ului, disidentul est-german Wolfgang Thierse, a comparat (într-un interviu pentru Deutschlandfunk) aserţiunile lui Gysi cu nişte „argumente avocăţeşti”, exprimîndu-şi dezamăgirea că politicianul post-comunist apără, şi astăzi, statul german răsăritean:

Monumentl liderului comunist Ernst Thalmann la Berlin
Monumentl liderului comunist Ernst Thalmann la Berlin

„Cine continuă să apere RDG-ul, în acest fel, după 25 de ani de la prăbuşirea Zidului, acela demonstrează că nucleul ideologic al Partidului Stîngii este ideologia RDG-istă. După 25 de ani, în care am învăţat cu toţii ce a fost RDG-ul, atitudinea asta e mai mult decît şocantă. Cine argumentează aşa în public aduce dovada că partidul acesta [al Stîngii post-comuniste – n.n.] nu deţine calităţile necesare pentru a participa la o guvernare democratică”.

Aserţiunile politicianului post-comunist Gysi au fost respinse chiar şi de unii membri ai partidului său. Astfel, Bodo Ramelow, care după alegerile regionale din landul estic Turingia aspiră la postul premierului în viitorul executiv local de la Erfurt, a spus:

„Afirm ca şi d-l Thierse că RDG-ul a fost o dictatură. Asta am spus-o şi într-un document. De fapt, asta a vrut să spună şi Partidul Socialist Unit din Germania (SED – partidul conducător comunist – n.n.). Partidul s-a definit ca expresie a dictaturii proletariatului. Şi dacă aţi fi întrebat pe cineva în RDG, în urmă cu 25 de ani, dacă consideră Germania răsăriteană un stat civic şi de drept, atunci v-ar fi luat la rost. Partidul susţinea că RDG-ul este un stat de tip nou, socialist, care nu împărtăşeşte principiile burgheze ale statului de drept.”

Ramelow, care s-a născut în partea occidentală a Germaniei şi a devenit după unificare membru al grupării post-comuniste, a mai arătat că în RDG justiţia nu a fost independentă, ci a fost dirijată de către aparatul politic. „Acolo unde nu există mijloace juridice pentru a interveni împotriva aparatului de putere”, a concluzionat Ramelow, „acolo domină nedreptatea organizată de stat”.

Tocmai împotriva unei astfel de nedreptăţi – şi nu numai - s-au ridicat est-germanii în toamna anului 1989. Agonia sistemului devenise vizibilă odată cu izbucnirea demonstraţiilor de protest, în octombrie, la Leipzig. Apoi lucrurile s-au precipitat. După căderea zidului, pe data de 9 noiembrie, era limpede că zilele Germaniei comuniste sunt numărate. N-a durat nici un an. Pe 3 octombrie 1990, a avut loc unificarea, iar Germania de răsărit a dispărut, rămînînd doar un teritoriu virtual pentru nostalgici.

Previous Next

XS
SM
MD
LG