Linkuri accesibilitate

Igor Klipii: „Dacă suntem suficient de pregătiți să înfruntăm anumite greutăți avem toate șansele să le depășim”


Valentina Ursu în dialog cu ambasadorul R.Moldova în Lituania.

Europa Liberă: Rusia e percepută de unii ca fiind o țară care nu numai că își amenință vecinii, dar organizează împotriva lor război, dacă e să ne referim la cazul Ucrainei. Într-un interviu recent pentru „Washington Post”, președinta Lituaniei Dalia Grybauskaite afirma că că Ucraina nu este ultimul teritoriu pe care domnul Putin e pe cale de a-și demonstra puterea. Sau, și mai concret, putem face trimitere la o declarație a domnului Putin care spunea că în două zile are capacitatea de a ajunge la Varșovia, în statele baltice sau la București.

Igor Klipii: „Lituania este una dintre țările care își exprimă cel mai vocal îngrijorarea. Interviul la care ați făcut referință al doamnei președinte Dalia Grybauskaite este o confirmare. Însă concomitent, am convingerea, că Lituania reușește chiar în acest context destul de îngrijorător din regiunea din care facem parte și noi, și ei, să își urmeze agenda politică proprie, ceea ce într-un fel dă mai multă încredere pentru viitor și pentru securitatea Lituaniei decât un eventual suport pe care ni l-am dori noi toți și ei din afară. Fiindcă, din câte înțeleg eu, lituanienii consideră, și eu cred că ei au dreptate, că securitatea se sprijină pe solidaritatea societății. Dacă societatea este solidară, este omogenă și împarte aceleași valori și principii, atunci este mai greu să o destabilizezi, mai greu să o manipulezi, devine chiar periculos să o ataci.”

Europa Liberă: Credeți că Moscova ar putea să schimbe vectorul politicii externe a Republicii Moldova, dacă luăm în calcul că nu a reușit în statele baltice să facă acest lucru? Dacă va încerca și dacă ar putea și să-i reușească?

Igor Klipii: „Eu cred că Rusia ar fi interesată. Orice stat mic este influențat de statele mai mari, chiar și Ucraina a avut un impact asupra noastră. Deci, nu este o taină faptul că Rusia încearcă să își impună anumite interese în plan extern, problema este cum o face și instrumentele pe care le aplică pentru a-și realiza scopurile, bun, și scopurile contează până la urmă. Iar în cazul nostru depinde, iarăși, cât de solidari vom fi, cât de uniți vom fi, cât de coerenți vom fi în ceea ce facem în Republica Moldova. Și atunci, evident, dacă suntem suficient de pregătiți să înfruntăm anumite greutăți, avem toate șansele să le depășim.”

Europa Liberă: Ce cred lituanienii despre acest proces de aderare a țării lor la Uniunea Europeană și ce ar putea să sugereze autoritățile de acolo țărilor din spațiul CSI, cetățenilor din aceste țări care uneori mai ezită să spună că doresc clar ca acest curs pro-european să fie menținut?

Igor Klipii: „Lituanienii sunt ferm convinși că alegerea lor de integrare în civilizația occidentală, inclusiv în Uniunea Europeană și structura de securitate pe care o reprezintă actualmente NATO, a fost o decizie corectă. Și ei sunt și mândri de faptul că au avut atunci curajul și tăria de caracter de a înfrunta greutățile care au fost pe parcursul anilor și pe care le au și acum. Fiindcă Lituania și Țările Baltice în general au de suferit mult de pe urma embargoului impus Federației Ruse și măsurilor de contracarare întreprinse deja de Federația Rusă împotriva statelor europene sau a altor state care au recurs la anumite restricții în relațiile economice cu Federația Rusă.”

Europa Liberă: Domnule ambasador, dar care a fost lecția pe care au însușit-o lituanienii după aplicarea acestor restricții?

Igor Klipii: „Ei reușesc să își urmeze o agendă politică proprie, anumite lucruri care au fost stipulate încă ani în urmă, cum ar fi construcția unui terminal de gaz lichefiat, cum ar fi aderarea la zona euro, care se va produce de la 1 ianuarie 2015, cum ar fi extinderea și valorizarea piețelor din alte regiuni, alte zone geografice decât din Federația Rusă, cum ar fi lupta cu corupția în interiorul societății. Sunt o serie de lucruri care rămân valabile pentru agenda politică lituaniană și care este implementată evident că ținând cont de efectele și de evenimentele care au loc în jur, Lituania nu se poate dispensa de ceea ce se produce în afara frontierelor sale. Dar cu o anumită tenacitate ei își construiesc statul mai departe, nu se opresc și nu intră în panică, inclusiv problema de securitate ține și de realizarea angajamentului luat în momentul aderării la NATO, de a avea un buget rezervat pentru apărare, de 2%, care până în prezent Lituania nu l-a satisfăcut, deci, nu a corespuns angajamentelor în acest sens. Și ei vor fi nevoiți acum să țină cont de situația creată care va impune cheltuieli mărite pentru apărare. Iată acesta este răspunsul lor, fără panică, dar ferm, cu tenacitate, merg înainte și își rezolvă problemele de care ei sunt conștienți că trebuie să le rezolve.”

Europa Liberă: Dar care e rolul pe care îl are și pe care îl joacă minoritatea rusă în societatea lituaniană?

Igor Klipii: „Rolul acesteia e important, ca al oricărei minorități, probabil, într-o societate, mai ales că minoritatea rusă ar putea eventual apela la un sprijin din afară, cu o pondere mai mare decât alte minorități, dar problema respectivă s-a pus, probabil, mulți-mulți ani în urmă și, în opinia mea, minoritatea rusă din Lituania nu formulează pretenții de nemulțumire față de guvernare sau față de statul lituanian, ei sunt plenar integrați în societate și am impresia că nici în alte țări, chiar și în Republica Moldova minoritatea rusă nu are motive serioase de nemulţumire. Deci, cred că problema nu este în anumite nemulţumiri care ar exista în rândurile minoritarilor de anumite etnii într-un stat sau altul, în cazul dat. Am impresia că problema este alta.”

Europa Liberă: Alta fiind care?

Igor Klipii: „Pretextarea prin aceste nemulţumiri. Chiar şi în Ucraina nu am avut impresia că ar fi existat o nemulţumire, cel puţin nu am sesizat-o. Ea a existat undeva în surdină în Ucraina, dar până la urmă nu am văzut expres manifestate nişte politici de opresiune deschisă împotriva unei minorităţi. Aici este o temă de discuţie.”

Europa Liberă: Ce importanţă are votul minorităţii ruse în timpul campaniilor electorale acolo, în Lituania, ca să ne dăm seama şi noi, cei din Moldova, dacă există similitudini sau, din contra, diferenţe?

Igor Klipii: „Similitudini ar exista. Procentul, cota-parte a minorităţilor în Lituania ar fi asemănătoare cu cea din Republica Moldova. Evident că este și specificul lor. Dacă la noi ucrainenii ar fi cea mai mare minoritate, cu acelaşi procentaj, de 7-8%, aici sunt polonezii în Lituania. Iar ruşii, ca la noi, ar fi între 5-6%. Însă aceste procente în Republica Moldova au o formă de manifestare sau duc la un rezultat, aici au alte rezultate. Din cauză că mai există problema comportamentului lituanienilor în cazul acesta, al băştinaşilor şi al nostru în Republica Moldova, fiindcă ei decid soarta alegerilor. Şi votul şi în Republica Moldova ar fi logic să aibă ponderea şi greutatea majoră votului celor care reprezintă titularii din Republica Moldova.”

Europa Liberă: Dacă ar fi să vă referiţi la sprijinul pe care îl acordă Lituania Republicii Moldova pe această cale de eurointegrare, ce aţi scoate în prim-planul colaborării bilaterale?

Igor Klipii: „Este greu să scoţi ceva în particular. Ei sunt totalmente deschişi, au susţinut procesul şi aspiraţiile noastre pro-europene întotdeauna, au făcut-o fără rezerve şi fără planuri cumva sau idei ascunse. Chiar şi faptul că pentru preşedinţia lor la Consiliul Uniunii Europene a stipulat drept prioritate Parteneriatul Estic, a fost un gest care corespunde intereselor politice ale Lituaniei, dar a fost cumva şi un feedback pentru aspiraţiile noastre, adică pentru solicitările noastre de suport din partea Lituaniei. Ceea ce ar trebui noi să facem, dar aici depăşeşte deja cadrul politic, este dezvoltarea relaţiilor economice, care, din păcate, nu au atins nici pe departe potenţialul care există.”

Europa Liberă: Nu există un interes din partea Moldovei şi Lituaniei?

Igor Klipii: „Există. Dar au fost câţiva ani, poate chiar decenii, de dezvoltare un pic separată, cu vectori uneori diferiţi, care au lăsat un anumit impact asupra relaţiilor economice, standardelor, principiilor de organizare economică. Acum noi trebuie să depăşim acest handicap de un deceniu sau chiar două şi să ne apropiem. Şi aceasta este datoria noastră. Ei sunt disponibili, dar evident că datoria este a noastră de a depune eforturile necesare pentru a reveni la făgaşul normal de dezvoltare economică. În opinia mea, noi un pic ne-am reţinut în timp în timp acolo.”

Europa Liberă: Vinuri moldoveneşti, fructe din Moldova sunt găsite pe pieţele Lituaniei?

Igor Klipii: „Vinurile sunt tot mai multe, fructele şi legumele încă nu sunt. Trebuie să ţinem cont şi de faptul că Lituania însăşi are anumit potenţial. Iar în cazul nostru noi trebuie să venim să cucerim această piaţă care este mică, nu are potenţialul pieţelor din Polonia, de exemplu, sau Germania. Şi evident că prezenţa noastră aici necesită un efort suplimentar, mai mare decât s-ar cere în alte părţi. Iar pe piaţa lituaniană există deja furnizori de vinuri bune din toată lumea. Deci, producătorii de anumite bunuri au datoria, dacă sunt interesaţi de piaţă, să o încerce, să lupte pentru ea.”

XS
SM
MD
LG