Linkuri accesibilitate

UNICEF şi educarea copiilor în Moldova


Experţii remarcă totuşi anumite progrese înregistrate de Republica Moldova în lupta cu violenţa în familie.

Un studiu proaspăt al agenției Națiunilor Unite pentru copii, UNICEF, spune că bătaia rămâne o metodă des folosită de părinții moldoveni pentru educarea urmașilor. 76 la sută dintre copii moldoveni ar fi luat bătaie măcar o dată, ceea ce plasează Moldova la mijlocul unui noi clasament rușinos întocmit de UNICEF.

Autorii studiului constată că abuzul asupra copiilor continuă să fie un fenomen tăinuit de ochii lumii iar locurile în care copiii ar trebui să se simtă în siguranţă, acasă sau la şcoală, sunt de fapt focare de violenţă. În acelaşi timp, 15 la sută dintre părinţi cred că pedeapsa cu bătaia este necesară pentru educaţia copiilor. Reprezentanta UNICEF în Moldova, Nune Mangasaryan are câteva sugestii pentru autorităţi:

„Sunt două direcţii care trebuie îmbunătăţite în Republica Moldova. Prima este informarea părinţilor şi oferirea suportului şi cunoştinţelor pentru a-şi educa copilul prin metode pozitive. Deseori părinţii spun că îşi bat copii deoarece nu ştiu prin ce alte metode ar putea să îi educe. A doua direcţie, este abordarea acestor metode disciplinare negative în contextul normelor sociale. Este necesar să schimbăm atitudinea părinţilor care percep violenţa ca pe o normă.”

În pofida faptului că fiecare al doilea copil din Moldova a simţit pe pielea sa violenţa, experţii remarcă şi anumite progrese înregistrate de Republica Moldova în lupta cu acest fenomen. În primul rând sunt notate campaniile de sensibilizare, îmbunătăţirea cadrului legal de protecţie şi participarea profesorilor, asistenţilor sociali şi poliţiei la eradicarea violenţei.

Această implicare a comunităţii şi a organelor responsabile pentru protecţia copilului nu este însă suficientă şi destul de calificată, iată de ce toţi actorii care ar putea preveni o situaţie de risc pentru copii au nevoi de instruiri, sarcină pe care şi-au asumat-o mai multe organizaţii neguvernamentale, între care Centrul Naţional de prevenire a abuzului faţă de copii, spune coordonatoare de programe, Rodica Coreţchi:

„Rolul profesioniştilor şi în special al asistentului social comunitar, a pedagogilor, a medicilor este să observe semnele pe care le prezintă familia, copilul şi să identifice aceste cazuri. Foarte rare sunt cazurile când vin copiii, sau mama, sau tata să ne povestească despre un caz de abuz, pentru că de regulă copiilor le este frică, sunt intimidaţi, ameninţaţi, respectiv părintele care nu este abuziv, de asemenea. De aceea rolul nostru este să veghem, să urmărim, să identificăm la timp aceste cazuri, nu să aşteptăm doar să ne sesizeze cineva despre asta.”

Având în vedere faptul că majoritatea copiilor se tem să spună că sunt bătuţi în familie, Ministerul Muncii a lansat în luna iunie a acestui an un serviciu de asistenţă gratuită telefonică pentru copii, care păstrează confidenţialitatea apelului. De atunci, spune, Daniela Misail-Nichitin, președinta Centrului Internațional ”La Strada”, organizaţie responsabilă de aplicarea proiectului, au fost înregistrate sute de apeluri, atât de informare din partea adulţilor, cât şi de verificare şi sesizare din partea copiilor:

„Într-adevăr numărul cel mai mare de adresări parvine de la copii, este vorba de 277 de adresări, fin urmaţi de părinţi, tutori. Important este faptul că şi membrii comunităţii deja încep să conştientizeze rolul lor şi responsabilitatea de a sesiza anumite cazuri de abuz. Observăm chiar adresări, sesizări din partea grupurilor profesionale care solicită anumită informaţie suplimentară sau se consultă în vederea asistenţei unui caz.”

Pentru prevenire şi răspuns la cazurile de violenţă asupra copiilor, experţii UNICEF au întocmit şase strategii. Aceştia spun că este nevoie de educarea familiilor despre metodele pozitive de disciplinare a copiilor. Totodată, este necesară dezvoltarea serviciilor de sprijin, punerea în aplicare a legilor şi cercetarea şi colectarea datelor despre cazurile de abuz.

  • 16x9 Image

    Tamara Grejdeanu

    Sunt parte din echipa Europei Libere din 2012 și în cei mai mulți ani de când sunt aici am povestit la radio despre oameni și preocupările lor, am scris despre educație, justiție și drepturile omului. În 2022 am trecut în departamentul digital și alături de cei mai faini colegi, sper că facem o treabă bună la moldova.europalibera.org.

Previous Next

XS
SM
MD
LG