Linkuri accesibilitate

„Moldoveanul” Lupu și „neo-unionistul” Ponta se pot sprijini reciproc, inclusiv în alegeri” (Evenimentul zilei)


Proiectul Novorussia în așteptare la Moscova (A. Goșu/„22”).

În urmă cu zece luni, premierul Victor Ponta reacționa enervat la declarația președintelui Traian Băsescu privind „următorul obiectiv de țară al României, care trebuie să fie unirea cu Republica Moldova”. Argumentul lui Ponta era atunci clar: „Dacă mai dăm multe declarații stupide, s-ar putea să-l ajutăm pe Voronin să câștige alegerile”. Adrian Pătrușcă de la Evenimentul zilei încearcă să explice ce l-a făcut același Ponta să asume acum în numele viitoarei președinții pe care speră să o reprezinte, exact același obiectiv, ba încă și cu termen: 1 decembrie 2018. A doua Mare Unire după cea din 1918.

Adrian Pătrușcă vede că a trecut neobservată semnarea un acord între Partidul Social Democrat, aflat la guvernare și condus de Victor Ponta, și Partidul Democrat din Republica Moldova, condus de Marian Lupu. Actul vizează înclusiv sprijinul reciproc în alegeri. De unde concluzia demonstrației: „moldoveanul” Lupu și „neo-unionistul” Ponta se pot sprijini reciproc, inclusiv în alegeri (prezidențialele din România și parlamentarele din Moldova sunt programate cvasi-simultan, în noiembrie). În ce fel? „Alimentându-și reciproc angoasele propriilor electorate”. Și mai clar spus: „Declarațiile lui Ponta de la Alba Iulia sunt menite să-l ajute pe «moldoveanul» Lupu, noul Pupil al lui Vladimir Putin. Și, implicit, pe Tutorele lui de la Kremlin”.

Proiectul Novorussia este în așteptare la Moscova, rezultă dintr-o analiză a lui Armand Goșu din săptămânalul 22. Devine operațional doar în cazul în care Occidentul ar fi chiar pe punctul de a integra Ucraina. Încă nu este cazul, probabil Moscova îl va pune la păstrare, preferând să lupte pas cu pas pentru menținerea întregii Ucraine în sfera sa de influență. Problema Rusiei este că Novorussia e prea puțin pentru marele proiect al Uniunii Economice Euroasiatice. Cu Ucraina în Uniune, Rusia devine un pol mondial de putere. Fără Ucraina - nu devine mai nimic, iar numai cu Novorussia, ceva nu tocmai convingător și nici sustenabil din punct de vedere economic și militar.

Armand Goșu explică rostul armistițiului de la Minsk. Președintele ucrainean avea nevoie de el pentru a-și putea regrupa și reface armata și trebuia să evite ocuparea portului Mariupol, care deschide drumul Rusiei spre Crimeea - legătura terestră multdorită. Și Putin avea nevoie de un respiro, ca să-și retragă trupele regulate deplasate în Donbas și să ducă acasă soldații morți în luptele din estul Ucrainei. În plus, Rusia nu are acum forța necesară să ocupe întreaga Ucraină. Ar risca un lung război de partizani, pentru că anexarea Crimeii și tot ce a urmat au trezit naționalismul ucrainenilor, arată comentatorul de la 22.

Tom Gallagher comentează într-un articol publicat în România liberă agitația scoțienilor care și-au spus ieri părerea despre proiectul unui stat independent de Regatul Unit al Marii Britanii. Analistul reamintește că nu existau motive economice convingătoare: nicicând scoțienii n-au dus-o mai bine și n-au fost mai răsfățați sub aspectul asigurărilor sociale. Pe de altă parte, deși inventatori reputați, exploratori, misionari sau constructori ai Imperiului, ei n-ar fi jucat niciun rol major în afacerile politice globale în ultimele trei secole. Ce i-a apucat atunci cu separarea de Marea Britanie? Tom Gallagher crede că totul s-a inflamat pe fondul unei propagande abile. Premierul scoțian Alex Salmond și partidul lui „au construit una dintre cele mai sofisticate campanii de dezinformare media din istoria politică, care a spălat creierul unui număr imens de oameni”, mai ales cei foarte conectați la internet și la rețelele de socializare, pe care campania a fost foarte eficientă. Aviz României, spune Gallagher: cazul Scoției ar putea fi un model periculos pentru perosnaje politice de tip Dan Diaconescu sau pentru orice alt manipulator al mass media.

XS
SM
MD
LG