Presa de la București consemnează reacția de iritare a Moscovei, dar și contrareacția foarte relaxată a premierului român Victor Ponta, după ce acesta din urmă a vorbit la un congres al partidului despre o țintă 2018 ca „a doua Mare Unire”. A făcut referire la Basarabia, teritoriul intrat acum aproape 100 de ani în componența României și pierdut ulterior, dar în așa fel formulată încât Kremlinul a considerat că au fost declarații iresponsabile, iar jurnaliști români spun că rușilor nu li s-a tradus cum trebuie discursul lui Ponta. Pe site-ul reportervirtual se argumentează că premierul român s-ar fi referit doar la o unire simbolică, în cadrul Uniunii Europene, și nimic altceva, ceea ce ar explica și gluma cu care a primit riposta Moscovei: dacă mă critică Rusia, e de bine.
Pe același site, reportervirtual, este amintită și poziția comentatorului de presă Mircea Marian. El crede că, dimpotrivă, Moscova face aici un joc: se preface că e în conflict cu poziția premierului Victor Ponta; de fapt, îi ridica mingi, îl susține în vederea apropiatelor alegeri prezidențiale, pentru că este președintele de care ar avea nevoie la București.
Ziarul Adevărul scrie despre răpirea unui agentul secret estonian chiar din Estonia, de către trupe de comando rusești, într-o operațiune „ca-n filme”. Aceasta ar fi o încercare a Kremlinului de a evalua răspunsul NATO la un incident care implică unul dintre membrii săi mai mici.
Ce înseamnă de fapt acordurile semnate de Ucraina cu Uniunea Europeană? Răspunsul se află într-o sinteză informativă pe site-ul ziare.com. Autorii explică mai întâi ce presupune intrarea în vigoare la date diferite a celor două acorduri, după cum a rezultat din runda de negocieri trilaterale Ucraina-Uniunea Europeană-Rusia care a avut loc vineri la Bruxelles. Acordul de liber schimb, cel care ar fi dat consecințe imediat palpabile pentru ucraineni, prin scăderea masivă a taxelor pe comerțul cu Uniunea Europeană, va fi aplicat numai de la 1 ianuarie 2016. A fost marea concesie făcută rușilor. Acordul politic, în schimb, este deja în vigoare și el aduce Ucraina cu un pas mai aproape de UE, spun jurnaliștii de la ziare.com. Se deschid noi canale pentru dialogul politic și se stabilesc reguli de cooperare în domenii ca energia, transportul și educația. În virtutea acordului politic, Ucraina trebuie sa implementeze reforme și să respecte principiile democratice, drepturile omului și statul de drept. Este citată și temerea unor analiști europeni că, până să devină realitate, noua relație dintre Ucraina și Uniunea Europeană ar putea fi boicotată de către Rusia. Acordurile sunt aplicate provizoriu până la ratificarea lor de către fiecare stat în parte din cele 28 membre ale Uniunii. Deocamdată, au făcut-o șase, precizează ziare.com.
Situația economică a Ucrainei devine critică pe măsură ce se apropie iarna, se arată într-o analiză publicată de România liberă. Guvernul recunoaşte că nu are destul carburant pentru încălzirea locuinţelor şi menţinerea uzinelor în funcţiune pe timpul iernii. Iar criza este agravată de lipsa stocurilor de cărbune. Ucraina este al doilea mare producător de cărbune din Europa, dar peste jumătate din cele 115 mine au încetat să funcţioneze şi producţia a căzut. Potrivit premierului Arseni Iaţeniuk, „minele au fost bombardate”.
