Linkuri accesibilitate

Criza din Ucraina și armata bulgară


Trupe speciale române şi bulgare la bordul navei americane USS Truxtun, manevre militare în Marea Neagră, 19 martie 2014
Trupe speciale române şi bulgare la bordul navei americane USS Truxtun, manevre militare în Marea Neagră, 19 martie 2014

Bulgaria a decis după summitul NATO că trebuie să-şi mărească efectivele militare şi a cerut alianței să sporească securitatea la Marea Neagră.

Bulgaria își va mări armata cu 2420 de oameni ca un răspuns la noile amenințări printre care ministrul apărării Velizar Șalamanov a menționat criza din Ucraina și conflictul din Transnistria.

Decizia, prin care a fost modificat planul din 2010 pentru dezvoltarea forțelor armate, a fost luata de guvernul interimar la propunerea Ministrului apărării în cadrul unei ședințe cu ușile închise.

Cea mai mare va fi creșterea în forțele terestre. 400 de noi ofițeri și sergenți vor completa serviciile de informații ale armatei și poliția militară. Tototadă vor fi operate reduceri în administrația Ministerului apărării.

Din Minister nu au comentat motivele care au stat la bază creșterii, pentru prima dată în perioada tranziției, a numărului de militari. Analiștii consideră că este vorbă de o reacție logică la reuniunea la nivel înalt de la Țara galilor a Alianței nordatlantice care a decis întărirea prezenței militare în Estul Europei și în zona Mării negre din cauza crizei ucrainene și a relațiilor tensionate cu Rusia.

„A existat o amenințare la adresa integrității teritoriale a Giorgiei, situația se repetă în cazul Ucrainei. Există conflicte înghețate în Republica Moldova și în Nagorni Karabah. Nu putem exlude amenințări directe la adresa Bulgariei”, a spus ministrul Șalamanov, adaugând - „Nu este o greșeală să menționăm Rusia printre amenințări.”

„Raboiul informațional este una din noile provocări la adresa securității, generate de criza din Ucraina și ambițiile pe termen lung ale Rusiei de a-și reface influiență în fostul spațiul sovietic.”

Șalamanov a mai spus – „Războiul hibrid nu reprezintă o amenințare directă dar duce la destabilizare și slăbește potențialul de luptă.”

Ceva mai moderată vis-a-vis de pericolul Rusiei este poziția primului ministru Gheorghi Bliznașki și cea a lui Boiko Borisov, ex-premierul și lider al partidului GERB, considerat favorit al alegerilor anticipate de la 5 octombrie. Președintele Rosen Plevneliev însă este de partea ministrului apărării.

Borisov a avertizat că dacă căștigă alegerile partidul său nu va majora cheltuielile militare până la 2% din PIB, așa cum a promis șeful statului.

Plevneliev a cerut elaborarea unui plan al Alianței cu angajamente concrete în cazul unui atac împotrivă Bulgariei și României.

Un astfel de plan, după cum a declarat ministrul Șalamanov va fi un răspuns la anexarea Crimeii și invazia în Estul Ucrainei dar și o reacție la amenințarea din partea a.z. Stat islamic.

XS
SM
MD
LG