Linkuri accesibilitate

Cele mai citite cărți ale anului 2013 în Moldova


La Chişinău s-a încheiat a 23-a ediţie a Salonului internaţional de carte.

Astăzi s-a încheiat Salonul internaţional de carte de la Chişinău, la cea de-a 23 ediţie fiind prezente edituri din 21 de ţări, care au prezentat vizitatorilor peste şase mii de titluri de carte. Tradiţional, în ultima zi a evenimentului, au fost prezentat topul celor mai citite cărţi ale anului 2013, întocmit în baza unui sondaj sociologic, realizat de Biblioteca Naţională a Republicii Moldova. Tamara Grejdeanu a fost prezentă la decernarea premiilor şi relatează:

Clasamentul ce a urmărit preferinţele cititorilor este deschis de colecţia de nuvele „Nu vă îndrăgostiţi primăvara”, semnată de scriitorul Nicolae Dabija şi încheiat cu lucrarea „Sare şi Sabie” semnată de Mihail Lupaşco. Autorii, toţi originari din Republica Moldova, recunosc că acest premiu este dovada faptului că interesul pentru lectură este încă viu, iar cartea nu este marginalizată în competiţia cu noile tehnologii. Nicolae Dabija apreciază rolul bibliotecilor în acest sens şi anume faptul că managerii lor îşi extind gama de servicii şi metode de orientare a tinerilor spre lectură:

„Eu sunt bucuros că avem cititori foarte buni în Republica Moldova. Acest lucru se datorează bibliotecarilor care ştiu să promoveze cartea. Sigur, pe lângă bibliotecari un merit extraordinar au profesorii de limba şi literatura română, dar cei care umblă şi promovează cartea bună în Republica Moldova sunt bibliotecarii. De fiecare dată când am întâlnire cu ei, ne spun, scrieţi cărţi bune, şi atunci noi o să avem ce promova.”

Un alt premiant pentru lucrarea „Proze din secolul XX-XXI”, Leo Butnaru susţine că valoarea unui scriitor nu se poate construi în lipsa unor aprecieri permanente din partea publicului:

„Aceasta este o confirmare că scriitorii noştri din Moldova sunt pe deplin într-o concordanţă valorică şi de concurenţă cu colegii lor din partea dreaptă a Prutului. Acesta este poate unul din cele mai sincere premii pe care le primeşti, pentru că vine de la cel care a luat în mână cartea ta şi poate chiar a citit-o.”

Acest top anunţat la fiecare început de septembrie are o vechime de 16 ani. Preferinţele cititorilor, remarcă Alexe Rău, directorul Bibliotecii Naţionale evoluează funcţie de realităţile social economice, însă în fiecare top se regăsesc lucrările unor istorici, ale clasicilor şi ale celor de orientare nouă, postmodernă:

Alexe Rău
Alexe Rău

„Există teme care sunt predilecte chiar de la prima ediţie a topului şi acestea se referă la istorie. O carte în paralel în engleză şi în rusă a academicianului Andrei Eşanu a intrat în top. Tot în top au intrat şi scriitorii postmoderni, cum este Ion Buzu, precum şi scriitorii de ţinută clasică, cum este Iulian Filip. Deci s-au găsit cititori şi pentru un fel de literatură, şi pentru alta.”

Tablou sociologic al preferinţelor de lectură, arată în fiecare an că stilurile literaturii pot coexista, fără să ducă lipsă de interesul cititorilor. Totuşi, tendinţa actuala este ca bibliotecile şi librăriile să devină cât mai ademenitoare pentru public. Această logică, mai spune Alexe Rău, este valabilă şi pentru Salonul internaţional de carte, care a oferit în acest an vizitatorilor un program unic. Pe lângă tarabele editurilor au fost amenajate expoziţii tematice, cum ar fi cea cu semne de carte sau obiecte de anticariat:

„Am pus şi noi accentul pe anumite noutăţi, noutăţile de percepţie, noutăţile de popularizare a produselor culturale. Aţi văzut nişte formule noi chiar începând cu scuarul, acele căsuţe tematice, de asemenea îmbinarea cărţii, produselor scrise , cu produsele de artă, cu obiectele de anticariat, aţi văzut aici expoziţii diferite. Toate acestea împreună creează un imbold spre lectură.”

Ediţia din acest an a Salonului internaţional de carte a fost dedicată Integrării Europene a Republicii Moldova, cu sloganul „Cărţile unesc Europa”. Astfel publicul, a fost invitat să facă achiziţii de carte la un preţ promoţional dar şi să participe la ateliere de discuţii cu tematică europeană, cum ar fi provocările unei Europe democratice şi itinerarul european al Moldovei.

  • 16x9 Image

    Tamara Grejdeanu

    Sunt parte din echipa Europei Libere din 2012 și în cei mai mulți ani de când sunt aici am povestit la radio despre oameni și preocupările lor, am scris despre educație, justiție și drepturile omului. În 2022 am trecut în departamentul digital și alături de cei mai faini colegi, sper că facem o treabă bună la moldova.europalibera.org.

Previous Next

XS
SM
MD
LG