Linkuri accesibilitate

Petro Poroşenko: discuţiile cu Vladimir Putin şi UE „ar putea decide viitorul lumii şi al Europei”


De la stânga la dreapta: preşedintele Vladimir Putin, şefa diplomaţiei UE Catherine Ashton, liderul belarus Alexandr Lukaşenko şi președintele ucrainean Petro Poroşenko, urcând scările spre sala de discuţii
De la stânga la dreapta: preşedintele Vladimir Putin, şefa diplomaţiei UE Catherine Ashton, liderul belarus Alexandr Lukaşenko şi președintele ucrainean Petro Poroşenko, urcând scările spre sala de discuţii

În capitala belarusă are loc un summit al Uniunii Vamale care oferă șansa unei întâlniri directe între Poroşenko şi omologul său rus Vladimir Putin.

Preşedintele ucrainean Petro Poroşenko a declarat că speră sincer ca discuţiile de la Minsk cu preşedintele rus Vladimir Putin să ducă la o soluţie paşnică în conflictul din estul Ucrainei.

Mai mult, el crede că discuţiile de astăzi „vor decide soarta Europei”.

În capitala belarusă are loc o reuniune al nivel înalt a Uniunii Vamale, cu participarea Ucrainei şi a Uniunii Europene, şansa unei întâlniri directe între Poroşenko şi preşedintele rus Vladimir Putin.

Putin şi Poroşenko şi-au strâns mâna la Minsk
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:00:34 0:00

Preşedintele ucrainean a mai spus că singurul mod de a pune capăt luptelor din estul Ucrainei este ca Rusia să nu mai alimenteze cu arme şi oameni separatiştii pro-ruşi. Poroşenko a mai cerut un control serios al graniţei ruso-ucrainene şi eliberarea tuturor prizonierilor.

La rândul său, preşedintele rus Vladimir Putin a declarat că tensiunile din estul Ucrainei nu pot fi rezolvate pe cale militară, dar orice soluţie negociată trebuie să ţină cont de interesele locuitorilor din sud-estul Ucrainei.

Referindu-se la acordul de liber schimb semnat de Ucraina cu Uniunea Europeană, Putin a declarat că acesta nu trebuie să fie în defavoarea celorlalte ţări CSI. Motiv pentru care Rusia, Belarus şi Kazahstan au discutat deja despre anularea statutului preferenţial de care se bucură acum importurile ucrainene.

În replică, preşedintele Petro Poroşenko a declarat că trebuie să existe o modalitate ca toate părţile să profite de şansele oferite de Acordul de Liber Schimb, semnat de Ucraina cu Uniunea Europeană. Preşedintele ucrainean a sugerat crearea unei comisii permanente care să analizeze pierderile pe care Uniunea Vamală le-ar putea suferi de pe urma spaţiului de liber schimb dintre Ucraina şi UE, relatează agenţia Interfax.

Participanţii discuţiilor de la Minsk
Participanţii discuţiilor de la Minsk

Uniunea Europeană joacă la Minsk rolul de mediator.

Coordonatoarea politicii externe, Catherine Ashton a declarat deja jurnaliştilor aflaţi la Minsk că UE vrea numai să se asigure că „Ucraina găseşte o soluţie paşnică, soluţie care respectă integritatea teritorială a ţării”.

Duminică, într-un interviu cu televiziunea publică germană, cancelara Angela Merkel (care tocmai se întorcea de la Kiev) a declarat între altele că Ucraina este liberă să aleagă între UE şi Uniunea Vamală, chiar dacă a semnat deja Acordul de Asociere cu Bruxellesul. Pentru că orice ţară trebuie să-şi aleagă fără constrângeri partenerii, a mai declarat d-na Merkel.

Între timp, tensiunile din estul Ucrainei cresc: pe de o parte s-au intensificat luptele în zona Doneţk dintre armata ucraineană şi separatiştii pro-ruşi. Totodată, separatiştii au deschis un „nou front” în apropierea graniţei cu Rusia, în zona oraşului Mariupol.

Intensificarea luptelor urmează anunţului armatei ucrainene că a luat prizoneri mai mulţi militari ruşi, care pătrunseseră ilegal pe teritoriul Ucrainei. La Moscova, ministerul rus al apărării vorbeşte despre o eroare. Partea ucraineană susţine însă că odată cu militarii, în Ucraina ar fi intrat şi vehicule blindate din Rusia.

Militarii ruşi prinşi în Ucraina sunt prima dovadă concretă că Rusia i-ar sprijini militar, cu arme şi oameni, pe separatiştii din estul Ucrainei.

Ucraina a publicat mărturiile prizonierilor ruşi
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:02:08 0:00

  • 16x9 Image

    Ileana Giurchescu

    Un „dinozaur” al Europei Libere, am început să lucrez în redacția de limba română încă din 1987, la Munchen, Germania, unde mi-am descoperit și cultivat interesul pentru știri și politica internațională. Ca membră a echipei de la Radio Europa Liberă, am „făcut” revoluțiile din 1989, am scris despre căderea URSS și am relatat în direct, alături de Nestor Rateș, despre atentatele teroriste din 11 septembrie 2001. Rămân fascinată de istoria și moștenirea lăsată de Europa Liberă în arhiva audio.

XS
SM
MD
LG