Cum pentru Moldova cel mai important subiect al acestei veri pină acum este embargoul impus de Rusia legumelor si fructelor din Moldova, Valentina Ursu a stat de vorba cu ministrul adjunct la agricultură Gheorghe Gaberi despre situatia din acest moment. Stim deja ca România s-a angajat sa ajute serios Moldova sis a cumpere masiv fructele si legumele moldovenesti, in baza intelegerii cu Uniunea Europeana si in limita cotelor admise, si mai stim ca in Statele Unite, vinurile moldovenesti au fost primite de experti cu entuziasm… Doua evolutii care, iata pot da o urma de optimism că impactul acestui nou embargo nu va fi atit de dramatic cit se estimase initial.
Europa Liberă: Unii se speriau de embargoul impus de Rusia mărfurilor din Moldova. Acum a apărut impunerea acestor taxe vamale. Ce e mai dificil: să suporți embargoul sau să accepți aceste taxe?
Gheorghe Gaberi: „Evident că taxele vamale constituie o procedură civilizată care funcționează în mai multe piețe și oamenii noștri sunt deprinși cu taxele vamale și le vor respecta.”
Europa Liberă: Deci, nu sunt o lovitură sub centură?
Gheorghe Gaberi: „Da, desigur, în caz că va fi ridicat embargoul. Însă Rusia a impus aceste taxe vamale de la 1 septembrie anul curent, dar nu a făcut nicio declarație referitoare la interdicțiile care sunt astăzi puse în aplicare.”
Europa Liberă: Și dacă se ridică embargoul, Moldova acceptă să exporte marfa cu aceste taxe vamale?
Gheorghe Gaberi: „Deja au fost mai multe sunete de la compania „Vismos” și de la altele care așteaptă cu nerăbdare să fie ridicat embargoul și să își restabilească activitatea în piața Federației Ruse.”
Europa Liberă: Aceasta înseamnă că acel consumator din Federația Rusă va plăti mai scump pentru producție?
Gheorghe Gaberi: „Furnizorii sunt gata să discute această problemă fiindcă ar putea să ofere un preț competitiv și până la sfârșit să împartă această taxă care se va plăti pentru importul de mărfuri. Acest lucru este practicat în lume și cred că ar găsi soluții. Este important să fie ridicat embargoul fiindcă suferă exportatorii, cât și importatorii și deja au apărut riscurile că ar putea să se orienteze definitiv cumpărătorii ruși spre alți exportatori.”
Europa Liberă: Domnule Gaberi, mai multe vinării deja au falimentat, altele au fuzionat ori s-au reorganizat în urma embargourilor impuse de Federația Rusă la importul de vinuri moldovenești. Și producătorii de conserve acuză pierderi de milioane ca urmare a acestor restricții impuse de Moscova. Evaluați aceste pierderi?
Gheorghe Gaberi: „Deja s-a vorbit mult despre vinuri care constituie 28% din volumul de export al Republicii Moldova la momentul instalării embargoului. Și evident că nu ar fi corect dacă aș zice că aceste 28% ar constitui pierderile fiindcă vinurile își vor găsi altă destinație sau alte piețe de desfacere. Însă s-au creat probleme la moment fiindcă este imposibil într-un termen foarte scurt să fie substituiți acești importatori. Și au apărut dificultăți în activitatea întreprinderilor noastre.”
Europa Liberă: Este pregătită Moldova să accepte pierderea acestei piețe ruse despre care s-a vorbit că ar fi una tradițională? Pentru că nu se dau semnale precum că și Kremlinul ar putea să se resemneze că guvernarea de la Chișinău a pornit pe calea eurointegrării și nu se dezice de acest obiectiv.
Gheorghe Gaberi: „Nu este pregătită Moldova să piardă și nu își dorește acest lucru fiindcă au mai existat probleme și cu alte țări, mai ales cu Țările Baltice în relațiile cu Federația Rusă, iar mai apoi au revenit într-o albie normală și în prezent continuă să coopereze în mai multe domenii comerciale. De aceea noi nu ne dorim să pierdem această piață și dorim ca într-un termen cât mai scurt Rusia să orienteze relațiile noastre într-o albie civilizată și în concordanță cu regulile internaționale de comerț.”
Europa Liberă: Bine, partea rusă poate să zică: dacă vă este frică că pierdeți piața noastră, vă sancționăm și mai dur. Ce face producătorul din Moldova?
Gheorghe Gaberi: „Nu știu dacă există sancțiuni mai dure decât blocarea pieței, mai ales că este blocată pentru cele mai importante grupuri de mărfuri orientate preponderent spre piața de est. Cerealele și alte produse de origine agroalimentară au avut tot timpul piețe în alte zone ale lumii. Însă pentru fructe, pentru conservele de legume, mai ales pentru producția conservată, fiindcă ea este fabricată strict la comanda unei companii ruse și este racordată la cerințele consumatorului rus, anume aceste mărfuri va fi dificil să fie vândute pe alte piețe, cât și unele vinuri care, de asemenea, au fost tradițional fabricate, ținând cont de preferințele consumatorului rus.
Iată, pentru aceste grupuri de mărfuri va trebui să găsim o soluție pentru a le vinde în alte piețe. Și s-ar putea de revenit, în caz când de la 1 septembrie va fi ridicat embargoul, cu ele în piața pentru care au fost produse.”
Europa Liberă: Ar fi judicios ca Moldova să răspundă cu aceeași monedă și să interzică importul produselor fabricate în Federația Rusă pe piețele moldovenești?
Gheorghe Gaberi: „Nu cred. Tot timpul Moldova a pledat pentru niște relații civilizate cu Federația Rusă, ne-am condus de acordurile care au funcționat între Moldova și Federația Rusă, însă în prezent când Federația Rusă unilateral a ieșit din Acordul de Comerț Liber cu toate țările din cadrul CSI, Moldova va trebui şi ea să-şi corecteze relaţiile comerciale cu această ţară şi să aplice instrumentele care îi vor permite să-şi apere interesele sale exact aşa cum prevăd regulile internaţionale.”
Europa Liberă: În cadrul CSI Moldova nu poate să-şi soluţioneze acest litigiu pe care îl are pe bilaterală cu Federaţia Rusă, dacă ne referim la liberul schimb?
Gheorghe Gaberi: „Nu. Fiindcă acordurile pe care le-am avut cu Federaţia Rusă şi cu alte ţări au prevăzut şi o clauză prin care fiecare semnatar poate să se retragă din aceste acorduri. Însă noi, la moment, avem acorduri bilaterale cu alte ţări CSI, în afară de Federaţia Rusă, care sunt valabile şi funcţionează cu Belarus, Ucraina, Kazahstan. De fapt, la moment doar Rusia s-a retras din Acordul de Liber Schimb. Însă cu celelalte state vom continua să cooperăm anume în cadrul acestor relaţii.”
Europa Liberă: Ce răspunsuri aveţi pentru producătorii protestatari din nordul Moldovei? Pentru că am înţeles că acţiuni de protest vor continua să fie organizate. Ministerul Agriculturii are explicaţii pentru ei?
Gheorghe Gaberi: „Ministerul are explicaţii nu doar pentru ei. Fiindcă nu doar producătorii din zona de nord a republicii au suferit de pe urma acestor interdicţii. De multe ori eu le-am spus că motivul care a condus la introducerea embargoului este foarte bine formulat de către Serviciul Fitosanitar al Federaţiei Ruse şi constă în faptul că mărfurile exportate nu au fost conforme, s-au găsit obiecte de carantină. De multe ori m-am pronunţat că, în primul rând, introducerea embargoului a fost o ignoranţă a acestor producători care s-au străduit tot timpul să furnizeze pe piaţa Federaţiei Ruse mărfuri de înaltă calitate.
Însă, în egală măsură, embargoul a afectat şi producătorii din alte regiuni, din centru Moldovei, din sudul Moldovei. În partea de nord lumea este agitată mai des din motive politice, partidele politice îi ridică pe oameni.”
Europa Liberă: Dar aşa este în democraţie. Fiecare are dreptul la libera exprimare.
Gheorghe Gaberi: „Da, desigur are dreptul. Respectăm toate principiile democratice, însă ar trebui în aşa momente de grea cotitură să ne consolidăm şi să găsim soluţii pentru problema care ne-a fost impusă. Cu atât mai mult că la nordul Moldovei sunt amplasaţi cei mai mari producători de mere, un produs care poate fi stocat şi păstrat în frigidere până chiar în primăvara anului viitor. Iar între timp noi deja avem semnale de la mai mulţi cumpărători angrosişti, care sunt gata să negocieze cu producătorii noştri să preia marfa. Cei care produc mere, mai ales soiuri târzii, sunt într-un risc mai puţin. Mai serioasă şi mai agravată situaţia este pentru producătorii de struguri, de alte mărfuri uşor alterabile, care nu pot fi păstrate timp îndelungat în frigidere.”
Europa Liberă: Această dispută moldo-rusă pe dimensiunea comercială poate fi soluţionată în cadrul Organizaţiei Mondiale a Comerţului?
Gheorghe Gaberi: „Evident că din momentul când au fost deja instalate taxele vamale, noi am putea să apelăm la instrumentele Organizaţiei Mondiale a Comerţului să examinăm poziţia Federaţiei Ruse. Însă ceea ce ţine de embargoul, care nu este numit de Federaţia Rusă embargou, dar motivaţia este doar că s-a depistat un lot de marfă care nu este conformă. Regulile internaţionale de comerţ prevăd astfel de situaţii şi ele sunt foarte bine stipulate în acordurile pe care le avem cu Federaţia Rusă. Era clar ce trebuia de întreprins în aşa caz, când marfa putea fi returnată în Republica Moldova, mai târziu, conform acordului pe care îl avem cu Ministerul Agriculturii din Federaţia Rusă, în caz când se repeta de două ori acest caz, exportatorul putea fi lipsit de dreptul de a mai exporta produsele sale în Federaţia Rusă. Însă dacă ne referim la experienţa din anul trecut, Republica Moldova a avut cel mai mic număr de cazuri când au fost depistate probleme în loturile de mărfuri. Şi de fiecare dată s-a procedat conform procedurilor existente de dezinsectare a mărfurilor şi, mai ales, ori ele au fost permise pentru comercializare în piaţa Federaţiei Rusă şi doar de câteva ori au fost returnate în Moldova.”
Europa Liberă: Deci, un dosar al Moldovei la OMC este devreme de depus?
Gheorghe Gaberi: „Ministerul Economiei, care asigură relaţiile noastre cu Organizaţia Mondială a Comerţului examinează minuţios această situaţie şi în caz când va fi posibil şi va avea sens, atunci într-adevăr ne vom adresa şi la instrumentele acestei instituţii. Însă aş menţiona că examinarea disputelor în cadrul Organizaţiei Mondiale a Comerţului este un proces de foarte lungă durată, uneori durează ani de zile, iar noi avem nevoie să găsim soluţii acum, în acest sezon.”
Europa Liberă: De ce ministerul nu insistă pe ideea dezvoltării industriei prelucrătoare? Cineva se întreba de ce nu ar exista în sat o fabrică de prelucrare sau, cel puţin, într-un raion câteva fabrici?
Gheorghe Gaberi: „Ministerul este gata şi tot timpul a sprijinit industria de procesare a produselor agroalimentare prin politicile sale şi prin măsurile de sprijin financiar prin subvenţionarea producătorilor. Noi tot timpul am sprijinit crearea verigii de prelucrare, postrecoltare, depozite frigorifice, linii de ambalare, spălare, fără de care noi nu vom putea ieşi cu marfa noastră pe piaţa internaţională. Exact în aceeaşi măsură noi sprijinim procesul de creare a întreprinderilor de procesare. Fiindcă dacă vorbim acum, cea mai acută problemă sunt prunele.
Declar cu toată responsabilitatea că, începând cu luna decembrie, Moldova nu mai dispune de prune uscate, care sunt cerute de piaţa Uniunii Europene şi sunt plătite la un preţ foarte bun. Însă capacităţile de procesare, din păcate, la moment nu pot prelucra într-un termen redus toată roada pe care o avem. Din păcate, uscătoriile nu au alături şi nişte frigidere, care le-ar permite să prelungească cu cel puţin două-trei luni procesul de uscare a lor. Trebuie să fortificăm aceste verigi pentru a avea capacităţi de procesare şi atunci riscurile vor fi mai mici.”
Europa Liberă: Am auzit analişti şi lideri de opinie care declarau cu mai multe ocazii că Moscova foloseşte restricţiile economice drept o bâtă politică. În timp ce Uniunea Europeană acordă asistenţă şi suport pentru modernizarea şi creşterea competitivităţii produselor moldoveneşti pe pieţele europene. Şi totuşi unii se întreabă: „Ei, şi ce dacă Bruxellesul deschide piaţa comunitară? Moldova nu ar avea suficientă producţie pe care ar putea să o propună consumatorilor din Uniunea Europeană”. Sau că nici măcar cotele oferite până acum de către Uniunea Europeană nu au fost acoperite.
Gheorghe Gaberi: „Nu este întocmai aşa. Fiindcă, da, într-adevăr Uniunea Europeană ne-a mărit şi cotele, Uniunea Europeană ne-a întins o mână de ajutor şi este gata să ne sprijine. Însă, din păcate, producătorii, mai ales cei mici, care nu au capacităţi de marketing, nu au
A venit timpul când producătorii trebuie să-şi facă din timp planurile în aşa fel, ca producând ceva să ştie exact cine este potenţialul cumpărător al mărfii...
capacităţi de procesare, ei sunt cei mai vulnerabili acum în această situaţie, ei sunt acei care se revoltă. Şi sunt chiar nişte paradoxe, săptămâna trecută cineva de la Edineţ se plângea că are două hectare de castraveţi şi nu ştie ce să facă cu ei, în moment când altă fabrică de procesare nu şi-a realizat programul nici 10% din lipsă de castraveţi.
Adică, a venit timpul când producătorii trebuie să-şi facă din timp planurile în aşa fel, ca producând ceva să ştie exact cine este potenţialul cumpărător al mărfii pe care o produce. Trebuie să ne deprindem cu aceste principii ale economiei de piaţă, fiindcă deja de 20 de ani activăm în condiţiile economiei de piaţă şi trebuie să ştim unde este responsabilitatea producătorului şi care este responsabilitatea organelor de stat care sunt obligate să sprijine producătorii.”
