Linkuri accesibilitate

Victor Pușcaș: „în aceşti 20 de ani clasa politică a construit trei case, le-a demolat şi acum încearcă să facă a patra...”


O discuție cu coordonatorul grupurilor de lucru asupra Constituției adoptată în 1994.

Se împlinesc 20 de ani azi de la adoptarea, prin votul deputaţilor, a Constituţiei Republicii Moldova, în vigoare acum. Cât de firesc este ca, după două decenii, să se discute în continuare dacă Legea fundamentală seamănă incertitudine sau asigură stabilitatea în societate? Una dintre mai multele întrebări la care vom căuta un răspuns împreună cu dl Victor Puşcaş, doctor în drept, profesor universitar, coordonator al grupurilor de lucru asupra Constituției adoptate la 1994.

Europa Liberă: Acum că se împlinesc două decenii de la adoptarea Constituţiei Republicii Moldova, Dvs., care aţi participat direct şi plenar la elaborarea textului ei, ce nume ale celora care au „ctitorit”, să spunem aşa, Legea fundamentală aţi pomeni în primul rând?

Victor Puşcaş: „În primul rând trebuie să numim Comisia constituţională în frunte cu domnul preşedinte de atunci [Mircea] Snegur, întreaga Comisie constituţională şi, bineînţeles, un şir de grupuri de lucru care au întocmit textul Constituţiei. Dar aş putea să-i numesc în primul rând pe profesorii universitari Boris Negru, Andrei Smochină, Nicolae Osmochescu pe care putem să-i numim ingineri ai Constituţiei pentru că au lucrat nemijlocit asupra întocmirii întregului text al Constituţiei.”

Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:14:20 0:00
Link direct

Europa Liberă: Republica Moldova a conceput încet, unii ar spune chiar cu întârziere Constituţia, la aproape trei ani de la proclamarea independenţei. De la distanţa de peste două decenii, a fost bine, a fost rău?

Victor Puşcaş: „Din punctul meu de vedere a fost foarte bine procedat deoarece noi ne aflam atunci la începutul perioadei de tranziţie şi nu era atât de uşor de întocmit o nouă Constituţie, pentru că trebuia să ne determinăm cu principiile de bază, cu implementarea dreptului internaţional. Trebuia să aderăm la acte internaţionale şi, bineînţeles, trebuia să ne determinăm întâi de toate ce fel de Constituţie trebuie să avem, ce idealuri trebuie să se afle la baza Constituţiei.

Pentru că sunt cunoscute trei idealuri: o Constituţie ca a statelor, cum se numeau în timpul sovietic, burgheze, care erau în Europa, Constituţii socialiste şi Constituţii comuniste. Noi am ales idealul de a avea o Constituţie care să vorbească despre constituţionalismul modern european la baza căruia se aflau trei piloni: dezvoltarea autonomă a cetăţeanului, libertatea lui şi, bineînţeles, neamestecul statutului în activitatea omului.”

Europa Liberă: Percepţia multora a fost aceea că Legea fundamentală a înglobat fel de fel de defecte cu efect întârziat; s-au auzit chiar comparaţii că ar semăna cu caşcavalul olandez. Putea fi concepută mai bine astfel încât ajustarea la realităţi să se fi făcut cu un minimum de amendamente?

Victor Puşcaş: „Cei care vorbesc despre caşcaval, ori nu cunosc istoria, ori nu cunosc cum se întocmesc Constituţiile. La baza Constituţiei au stat o sumedenie de acte istorice. Nu vreau să le numesc pentru că au fost foarte multe, inclusiv acte ale Moldovei medievale. Au fost studiate mai mult de 60 de Constituţii ale statelor lumii, cele mai progresive Constituţii. Cine doreşte să interpreteze cu bună credinţă Constituţia, ea dă răspuns absolut la toate problemele. Iată daţi-mi drept exemplu vreo problemă şi eu am să vă arăt că se găseşte răspuns în Constituţie. Dar trebuie să fie interpretată cu bună credinţă şi nu cu rea-voinţă. Şi atunci Constituţia o să ne dea răspuns la toate întrebările.”

Europa Liberă: Există interpretări diferite privind faptul dacă a avut sau nu R. Moldova constituţie în perioada 1991 – 19994. Pe de altă parte, Curtea Constituţională a stipulat clar, prin hotărârea din 5 decembrie 2013 că în condiţiile în care Republica Moldova, ca stat suveran şi independent, nu avea încă o Constituţie, Declaraţia de Independenţă (27.08.1991) era singurul document care definea ordinea constituţională. Ştiu că aţi formulat critici la această stipulare, dar ar mai fi ceva de discutat în această privinţă sau de contestat?

Victor Puşcaş: „Aceasta este opinia Curţii Constituţionale, pe când opinia majorităţii specialiştilor e că la baza statutului Republica Moldova au stat mai multe acte: în primul rând Declaraţia de suveranitatea, în al doilea rând – Decretul cu privire la puterea de stat. În acea perioadă exista Constituţia sovietică din 1968, dar au fost introduse mai mult de 20 de modificări în acea Constituţie, aşa că putem să afirmăm că avea şi Constituţie, avea şi legi constituţionale. De aceea nu-i corect să spunem că totul s-a început de la Declaraţia de independenţă. Nu, au fost adoptate un şir de legi constituţionale de nivel constituţional: Legea cetăţeniei, Legea proprietăţii şi multe, multe acte de nivel constituţional.

Aşa că acea perioadă, în opinia mea, trebuie să fie caracterizată ca o perioadă în care Republica Moldova dispunea şi de legi constituţionale, dispunea şi de Constituţie. Altceva e că acea Constituţie era caracterizată, ca şi alte constituţii sovietice, ca una care vorbea despre trecut şi prezent. Noua Constituţie trebuia să vorbească şi despre viitor. De aceea noua Constituţie care a fost adoptată ne vorbeşte mai mult despre viitor. Adică sunt trasate nişte căi în Constituţie care trebuie realizate. De exemplu: statul de drept, drepturile şi libertăţile fundamentale ale omului care sunt foarte bine expuse în Constituţie, şi alte principii. Au fost formate toate instituţiile statale… ”

Europa Liberă: V-aţi exprimat în modul în care o faceţi şi acum faţă de această hotărâre. Dacă presupunem că aveţi dreptate, ce poate urma, deoarece există această hotărâre şi pentru omul obişnuit s-ar putea părea că s-a bătut totul în cuie?

Victor Puşcaş: „Bineînţeles că hotărârea Curţii Constituţionale este irevocabilă şi nu poate fi contestată de nimeni. Dar cum să fie executată, lasă să răspundă Curtea Constituţională. Pentru că în constituţia din 1968 deja era inclusă problema limbii, dar Curtea Constituţională a depăşit această chestiune. În noua Constituţie au intrat toate actele care au existat până la Constituţie. Acum lasă să explice Curtea Constituţională de ce a substituit noţiunea de supremaţie a Constituţiei şi a introdus noţiunea de bloc constituţional. A introdus un precedent care doctrina noastră de drept , de natură romano-germanică, nu-l permite. De aceea cum o să fie executată această hotărâre a Curţii Constituţională poate o să spună însăşi Curtea.”

Europa Liberă: Ce mai e de spus despre procedura de alegere a Preşedintelui Republicii Moldova de către Parlament. 3/5 din voturile deputaţilor care, trebuie să recunoaştem, a furnizat destule probleme clasei politice şi ar putea să mai furnizeze?

Victor Puşcaş: „Această întrebare este absolut clară pentru mine: clasa politică în aceşti 20 de ani a construit trei case, le-a demolat şi acum încearcă să facă a patra. Ceea ce într-o perioadă atât de scurtă este în pagubă pentru întreaga societate. La timpul său, Curtea Constituţională a elaborat un aviz în care a recunoscut că preşedintele ţării trebuie să fie ales cu 50 plus 1 din numărul deputaţilor aleşi, dar nu cu 61 de deputaţi din 101. De aceea, ce-i de făcut acum?

Această situaţie, dacă va fi păstrată, va crea noi crize politice pentru că ultimii 15-16 ani ne-a demonstrat că majoritate parlamentară a fost numai în anul 2001 când a fost ales preşedintele Voronin. Mai mult nu a existat. De aceea, să sperăm că va exista o majoritate parlamentară care va alege preşedintele cu 61 de voturi, eu nu cred aşa ceva. Ş-atunci ar trebui să fie modificat articolul 78 din Constituţie. Sau să demolăm încă o dată reglementările acestei constituţii şi să introducem noi reglementări…”

Europa Liberă: Am auzit frecvent întrebarea de ce Constituţia nu a fost supusă unui referendum şi în ce măsură faptul că nu a fost lasă o umbră de îndoială asupra acestei legi fundamentale?

Victor Puşcaş: „Iarăşi depinde de faptul dacă cu bună credinţă sau cu rea-voinţă interpretăm. Pentru că sunt trei modalităţi de adoptare a Constituţiei. Aşa cum a fost Constituţia României în 1991 prin Adunarea constituantă, aşa cum a fost Constituţia Rusiei, direct prin referendum, şi aşa cum a fost în Republica Moldova – de către Parlament. Deci, acestea sunt trei căi recunoscute de întreaga lume şi nu aceasta trebuie să ne deranjeze. Pentru că, care cale a fost aleasă, aceea este. Bineînţeles că parcă mai mare credibilitate ar avea referendumul, pentru că şi modificarea se face prin referendum. Iată în Rusia – prin referendum se face, aşa cum şi a fost adoptată Constituţia. În România, modificările în 2003 au fost adoptate tot prin referendum. Constituţia din România a fost adoptată de Adunarea constituantă şi trecută prin referendum. E clar că aceasta este parcă mai argumentat pentru specialişti. Dar pentru unii specialiştii. În principiu, însă, aceasta tot este o metodă de adoptare a Constituţiei. ”

Europa Liberă: Remarcaţi într-un articol şi în acest interviu că în procesul de elaborare a textului Constituţiei au fost luate în consideraţie sau cercetate şi acte din vechime, cum ar fi Pravila de la Târgovişte – 1542, Pravila de la Putna – 1581, Pravila de la Bistriţa – 1618. De dragul curiozităţii, s-a regăsit ceva din acele acte, ca literă sau ca spirit în Legea fundamentală a R. Moldova?

Victor Puşcaş: „În 1741 a fost adoptat Hrisovul lui C. Mavrocordat. Atât de important a fost acest act, numit în Moldova hrisov, că în Franţa în ziarul „Mercure de France” a fost publicat sub numele de Constituţie. Într-atât de important a fost! Pentru că deja ideile acestea care au intrat în Constituţie se conţineau şi acolo. De exemplu, dreptul la proprietatea privată, sau drepturi şi libertăţi fundamentale şi alte aspecte. Adică au trecut câteva sute, mii de ani de când se vorbeşte despre legea fundamentală – Constituţia. Aşa că aceste idei nu înseamnă că au apărut în Republica Moldova. Cum încearcă unii să afirme: că s-a copiat de acolo, s-a copiat de dincolo. Nu! Constituţia are un fundament foarte solid. Unii afirmă că a fost copiată din Constituţia României. Dar separaţia puterilor, adică articolul 6 care este în Constituţia noastră, în Constituţia României a fost introdusă tocmai în 2003. Eu cred că asta vorbeşte despre multe.”

Europa Liberă: Vă mulţumim.

XS
SM
MD
LG