Linkuri accesibilitate

„Era pe când nu s-a zărit - azi o vedem, și nu e”. Rescriind criza ucraineană


Au avut sau nu separatiștii pro-ruși din Ucraina un sistem de rachete antiaeriene Buk? Ei au spus că au avut...iar apoi acele declarații de pe Internet au dispărut.
Au avut sau nu separatiștii pro-ruși din Ucraina un sistem de rachete antiaeriene Buk? Ei au spus că au avut...iar apoi acele declarații de pe Internet au dispărut.

Când informația apare, dispare și reapare cu frustranta consecvență aleatorie a unui Hopa' Mitică.

A relata cum trebuie despre Ucraina a zilele acestea destul de greu. Sarcina e și mai dificilă din cauza informațiilor postate pe internet și făcute „pierdute” imediat după aceea. Relatarea corespondentului Europei Libere Rob Coalson e rezumată de Lucian Ștefănescu.

A ști cum și când să faci un screenshot pe ecranul computerului a devenit una din îndemânările de bază ale jurnalismului.

În după-amiaza zilei de 23 iulie, un soldat rus numit Vadim Grigoriev a postat pe rețeaua socială VKontakte un mesaj în care spune că a „bombardat Ucraina toată noaptea”. A adăugat cîtva poze cu piese de artilerie și tuburi de obuze goale.

Dar lumea care a căutat postarea respectivă cîteva ore mai tîrziu a trebuit să se mulțumească cu cîteva screenshot-uri. Originalele au dispărut de parcă nici n-ar fi fost.

E destul de greu să descîlcești nenumăratele afirmații făcute de unii sau alții în criza ucraineană în condițiile unei campanii intense și coordonate de dezinformare. Este însă și mai greu să faci asta în era Internetului, când informația apare, dispare și reapare cu frustranta consecvență aleatorie a unui Hopa' Mitică.

Nu doar relatările sau postările personale dispar în eter.

Bloggerii pro-ruși și organul de știri al Krmelinului RT au observat că serviciul rusesc al BBC a șters o relatare de la locul unde s-a prăbușit avionul malezian în Ucraina. RT a speculat că relatarea ar fi putut fi „cenzurată” de executivii de la Londra, în timp ce BBC a dat publicității o explicație spunînd că ea relatarea a fost retrasă pentru că nu respecta standardele sale editoriale.

„Drept pentru care refacem materialul astfel încît el să se încadreze în standadele editoriale ale BBC, și vom anunța desigur când ralaterea va fi publicată din nou”, spune declarația BBC.

În relatarea cu pricina, care a fost păstrată pe Youtube, mai mulți locuitori îi spun corespondentului că au văzut aparate militare zburînd în apropiere de nefericitul avion de pasageri cu cîteva clipe înainte ca acesta să explodeze. Guvernul ucrainean a negat că în zonă se aflau avioane militare.

Fapte în mișcare rapidă

În 21 iulie, ministerul rus al apărării a afirmat că un avion de vînătoare ucrainean de tip Su-25 urmărea zborul MH17 și e posibil să-l fi doborît. Potrivit ambasadei ucrainene la Washington, imediat după ce această afirmație a fost făcută, cineva a modificat articolul din Wikipedia despre Su-25 pentru a schimba altitudinea maximă la care acesta poate ajunge de la 7.000 de metri la 10.000 de metri.

Aproape imediat după ce ministerul rus al apărării a făcut afirmația de mai sus, mai mulți experți au spus că Su-25 e folosit exclusiv pentru a sprijini operațiuni terestre. Deputatul în Duma de Stat Dmitri Gudkov a anunțat pe Twitter că l-a contactat pe pilotul rus Serghei Nefedrov, care i-a spus că versiunea ministerului e complet absurdă.

Practica revizuirii articolelor Wikipedia a devenit atît de frecventă încît la începutul acestei luni au fost înființate conturi Twitter pentru a urmări asemenea schimbări operate de pe computerele guvernului rus și de pe cele ale guvernului ucrainean.

Rachete care dispar

În ultimele zile, multă din informația dispărută se referea la întrebarea dacă militanții separatiști și mercenarii ruși din estul ucrainei au avut sau nu sistemul antirachetă de construcție rusească Buk, despre care majoritatea experților cred că a doborît avionul malaezian.

În zilele dinaintea incidentului, insurgenții se lăudau - și media rusească relata - că aveau rachete Buk, și că le foloseau pentru a controla spațiul aerian de la Donețk și Lugansk.

O postare Twitter ca aceasta, venind din partea biroului de presă al autoproclamatei Republici a Poporului Donețk (RPD), există acum doar în memoria nemuritoare a unor screenshot-uri repostate pe internet.

Postul de televiziune rus LifeNews, despre care se crede că are legături cu serviciile rusești de securitate, a scos o înregistrare din 17 iulie care arăta fum ridicîndu-se din rămășițele avionului malaezian, în timp ce relata că insurgenții au doborît un avion militar de transport AN-16 cu o „rachetă”. Cîteva ore mai tîrziu, după ce avionul de pasageri doborît a fost identificat, LifeNews a început să relateze că acesta a fost doborît de aviația militară ucraineană, și a afirmat fără să indice sursele că separatiștii „nu au” arme antiaeriene Buk.

Comentariile de sub versiunea păstrată pe You Tube a relatării LiveNews atestă discuțiile aprinse care apar când dispar postările originale și oameni cu puncte de vedere diametral opuse dezbat autenticitatea versiunii arhivate.

Măturate sub covor

Igor Girkin, cunoscut și sub numele de Strelkov, așa-numitul ministru al apărării din autoproclamata Republică a Poporului Donețk, a șters mai multe postări din pagina sa de pe VKontakte, între care una din 17 iulie care spunea: „Tocmai am doborît un An-26 lîngă Tores. O altă postare anunța: „Am capturat rachete”. Aceste postări și un video al zborului M17 fumegând au fost rapid îndepărtate.

„The Interpreter Magazine”, un website finanțat de Institutul Rusiei Moderne care urmărește îndeaproape evenimentele din Ucraina, a relatat că în 16 iulie un bărbay numit Dmitri Tlustangelov a postat pe pagina sa din VKontakte un video despre care susținea că arăta complexe de rachete Grad în apropiere de satul Gukovo trăgând în Ucraina de pe teritoriul rusesc.

„Dar la sfîrșitul zilei pagina lui Tlustangelov a fost îndepărtată complet, cu familiarul 'câine trist' care înseamnă '404' pe VKontakte” [n.r.: 404 e un termen pe internet care anunță că documentul căutat nu poate fi găsit] scrie relatarea de la „The Interpreter Magazine”. Nu se știe dacă el însuși și-a șters pagina sau dacă VKontakgte a făcut-o.

Rețeaua rusească RT s-a implicat și ea în joaca cu ștersul. În 13 iulie, rețeaua a transmis un program provocator de scandal intitulat „Căutătorul de adevăr” care susținea grozăvia că forțele ucrainene se fac vinovate de „genocid” în estul Ucrainei.

Potrivit unui screenshot , programul susținea că forțele guvernamentale ucrainene au comis atrocități în satul Saurovka: „Au luat bărbații și le-au tăiat membrele. Întîi brațele, apoi picioarele, apoi capetele. Pe femei nu le-au tăiat - le-au violat.”

Două zile după difuzare, RT a retras emisiunea și a afirmat într-o postare pe Twitter că programul conținea „informații necoroborate.” Rețeaua și-a cerut scuze pentru difuzarea emisiunii.

  • 16x9 Image

    Lucian Ştefănescu

    Lucian ȘTEFĂNESCU (născut la Cluj în 1959), ziarist, corespondent la Biroul RFE/RL de la București (din 1991) și apoi redactor în Serviciul românesc al Europei Libere de la Praga.

XS
SM
MD
LG