Linkuri accesibilitate

„Nota de plată pentru embargoul rusesc” (Adevărul)


„Lukaşenko are nevoie ca de aer de Republica Moldova” (Ziarul Național).

Nota de plată pentru embargoul rusesc”, este titlul analizei semnate de economistul Stas Madan în „Adevărul”. Autorul scrie că Federaţia Rusă „şi-a demonstrat, din nou, cea mai perfidă şi cinică faţetă, când instituţiile sale utilizate drept „Minister de Război“ - Rosselhoznadzor şi Rospotrebnadzor - au impus embargouri asupra mai multor produse moldoveneşti”. Potrivit lui Stas Madan, incidenţa economică a deciziei politice luate de Federaţia Rusă „va fi destul de dureroasă”, chiar şi pentru vinificaţie, ramură care pentru anul 2013 a ratat venituri între 18 şi 20 de milioane de dolari. Totuşi, observă economistul, producătorii de fructe se află acum în situaţia vinificatorilor din 2006, cu o dependenţă aproape totală de piaţa rusă”. Autorul prezintă şi efectele colaterale pe care le-ar putea produce emargoul asupra bugetului. Printre acestea reducerea ritmului de creştere sau chiar scădere a exporturilor, presiunea asupra leului sau scăderea preţurilor la fructe pe piaţa locală.

Vinurile moldoveneşti cuceresc Vestul” este un alt titlul din „Adevărul”. Andrei Rizescu scrie că zece producători de vinuri din Moldova îşi prezintă cele mai alese licori, timp de o săptămână, în cadrul unor evenimente organizate pentru distribuitorii şi importatorii vitivinicoli din oraşele americane Washington şi New York. Autorul mai scrie că programul are loc cu scopul de a poziţiona oferta vinicolă moldovenească în SUA, de a promova imaginea vinurilor şi de a crea oportunităţi noi de afaceri pe piaţa americană. „E greu să ajungi la inima consumatorului american, dar dacă reuşeşti să promovezi un raport preţ-calitate echilibrat, afacerea devine una cu adevărat sustenabilă”, a declarat Sergiu Botezatu, senior manager al USAID Moldova.

Portalul „Agora” preia o analiză realizată de jurnaliştii Ziarului Financiar” din România. Autorii au încercat să ofere un răspuns la întrebarea:Dacă între Vest şi Rusia cade o nouă „Cortină de fier“, dacă sunt retezate legăturile dintre Moscova şi Occident, ce ar avea de pierdut sau poate de câştigat România și cum vor evolua relațiile cu Republica Moldova?”. Între altele, jurnaliştii ajung la concluzia că „Moldova are legături economice mult mai strânse cu Rusia decât România, în special pe culoarele capitalului şi energiei. [...] De asemenea, multe dintre satele sau oraşele mai sărace din Moldova au doar două legături rutiere directe: cu Chişinău şi cu Moscova.”, se mai arată în articol.

Svetlana Corobceanu de la „Jurnal de Chişinău” a discutat cu fermieri din raioanele de nord ale R. Moldova care ameninţă că vor bloca drumurile naţionale care duc spre punctul vamal Ocniţa dacă Guvernul nu va întreprinde măsuri urgente pentru a-i susţine. Asta după ce Federaţia Rusă a decis să nu le mai cumpere fructele şi conservele. Tatiana Pavliuc, preşedinta Asociaţiei producătorilor agricoli din zona de nord, spune că la întâlnirea din această săptămână cu premierul Iurie Leancă, agricultorii au solicitat Guvernului să fie mărit fondul de subvenţionare ca producătorii agricoli să poată procura linii de sortare şi ambalare a merelor, pentru exportul pe piaţa europeană. „Din păcate, embargoul ne-a prins nepregătiţi”, a recunoscut agricultoarea.

Marin Basarb de la „Timpul” constată că orice guvernare este oglinda societăţii pe care o conduce, iar orice dictator a fost justificat de nepăsarea și absența poporului său. Autorul aminteşte că Vladimir Putin, preşedintele Rusiei, a acumulat peste 60 de procente din voturile alegătorilor în 2012. Sondajele spun că la moment Putin ar primi 88 de procente din voturi. Marin Basarab se referă şi la PCRM care acumula un procentaj enorm în perioada anilor 2000 - 2008. Concluzia autorului: „ne-am deprins să dăm vina pe politicieni pentru toate problemele noastre, însă nu vrem să înțelegem că tot noi i-am ales pe acești politicieni și noi îi menținem mai departe pe linia de plutire. Ce rost are să-i mai învinuim, dacă tot îi votăm la infinit?” se întreabă în paginile „Timpul”, Marin Basarab.

Mariana Raţă scrie în „Ziarul Naţional” că cei şase judecători de la Ungheni vor avea un sediu de peste 4.000 de metri pătraţi pentru care statul este gata să aloce 51,6 milioane de lei. Solicitată de publicaţie, Nadejda Hriptievschi, director de proiect la Centrul de Resurse Juridice, a rămas surprinsă de suprafaţa impunătoare a viitorului sediu al Judecătoriei din Ungheni. „Dacă însă va fi realizată optimizarea instanţelor de judecată, aşa cum am propus noi, şi la Judecătoria Ungheni vor fi aduse şi judecătoriile Teleneşti şi Făleşti, suprafaţa nu este chiar atât de mare. Vor fi vreo 18 judecători, o jurisdicţie mare, şi atunci desigur e nevoie de un sediu mare. În acest caz, putem spune că Ministerul Justiţiei a gândit în perspectivă”, afirmă Nadejda Hriptievschi.

Lukaşenko are nevoie ca de aer de Republica Moldova”, este titlul editorialului semnat de Petru Bogatu în „Ziarul Naţional”. Autorul se întreabă „Ce caută Lukaşenko la Chişinău?” şi „de ce au nevoie autorităţile de el, de vreme ce i-au făcut o invitaţie?” Amintim că, preşedinţia a anunţat vizita liderului Republicii Belarus, Alexandr Lukaşenko, la finele lunii septembrie. Cu aceast prilej Petru Bogatu constată că Lukașenko nu încetează să flirteze cu Uniunea Europeană. Acest joc la două capete are o explicație. Lui Lukașenko îi este frică de Putin. Iar după ce rușii au alipit Crimeea și au dat foc Donbasului, președintele belarus se teme de o invazie rusă”, notează Petru Bogatu. Autorul mai scrie că „orice breşă în redutele Kremlinului ne avantajează” şi că „Republica Moldova are nevoie de piaţa belarusă”.

XS
SM
MD
LG