La sfârşitul săptămânii trecute, s-ar putea spune pe ultima sută de metri înainte de vacanţa parlamentară, legislativul a luat o serie de decizii important, legate de extinderea prerogativelor SIS, reprezentarea femeilor în politică sau autonomia găgăuză. Parlamentul a continuat astăzi dezbaterile de unde relatează şi Liliana Barbăroşie:
Legea care obligă pentru prima dată televiziunile să-şi declare proprietarii adevăraţi, nu doar cei juridici, face parte din seria de proiecte ce şi-au aşteptat luni de zile rândul ca să intre în atenţia deputaţilor. Un motiv al amânării ar fi convingerea multora dintre ei că legea va fi ineficientă.
Ea propune o cale juridică prin care să se oblige proprietarul media să-şi facă cunoscut statutul de patron, ceea ce de fapt ar fi imposibil. Cel puţin aşa cred unii deputaţi, chiar şi dintre cei ce au votat legea, printre ei democratul Sergiu Sârbu:
„Orice mecanism legal nu am inventa, nu vom putea face asta. Iar dacă vom impune un mecanism prea sofisticat, riscăm să încălcăm multe drepturi. Doar patronul media nu este un infractor care să fie urmărit pentru a i se demonstra vina. Dacă el va vrea să ascundă, va ascunde şi nu-l putem obliga nici în ruptul capului să nu o facă. Este un proiect populist. Toţi noi vrem să ştim cine sunt proprietarii, dar până la urmă nu ştiu dacă vom reuşi acest lucru.”
Sergiu Sârbu este totuşi deputat democrat, iar unul din şefii lui pe linie de partid, Vlad Plahotniuc, este considerat a fi tocmai un patron din seria celor pe care ar trebui să-l deconspire legea. Neoficial, acesta ar deţine un adevărat imperiu mediatic, format din câteva televiziuni şi radiouri, precum şi un monopol pe piaţa publicităţii televizate. Însuşi proiectul a fost prezentat parlamentului de un alt presupus patron media, Chiril Lucinschi, care, în calitate de şef de comisie de profil, a coordonat procesul de elaborare a legii. Aşa că încrederea că majoritatea parlamentară ar fi elaborat nesilită de nimeni un mecanism eficient de deconspirarea a patronilor media este puţină, mai ales în rândul opoziţiei parlamentare. Liberalul Valeriu Munteanu crede, de exemplu, că transparenţa în proprietatea asupra media s-ar putea obţine doar dacă legea ar interzice deţinerea de televiziuni prin companii înregistrate în zone off-shor:
„Acest proiect este o chestie insuficientă, este un proiect de suprafaţă. Trebuie ca cel puţin o anumită perioadă, să se interzică ca proprietare să fie firmele off-shor. Şi atunci e clar că el, dacă declară că e proprietar, el finanţează, dacă finanţează televiziunea, face declaraţie pe venit, iar dacă face declaraţie pe venit, nu poate fi discrepanţe între banii pe care îi face şi banii pe care îi cheltuieşte cu televiziunea. E foarte simplu. Ca în cazul băncilor. Doar aşa se poate obţine transparenţă.”
Propunerea deputatului Munteanu de a interzice off-shorilor să deţină media moldoveneşti nu a fost acceptată de majoritatea parlamentară. Aşa că legea a trecut de primă lectură aşa cum a intrat în parlament acum câteva luni. Ea abilitează Consiliul Coordonator al Audiovizualului să refuze în eliberarea licenței unor solicitanţi care nu prezintă date despre patronul real, fără să spună cum pot fi deconspiraţi patronii fictivi, iar cei care deja deţin licenţe vor fi obligaţi să raporteze anual CCA-ului aceiaşi informaţie. Reprezentanţii societăţii civile ce insistă de ani buni pe nevoia deconspirării patronilor speră pe o îmbunătăţire substanţială a legii în dezbaterile din lectură finală.
