Comisia parlamentară pentru economie, buget şi finanţe speră să obţină în această săptămână avizul pozitiv al Guvernului pentru votarea în Parlament a legii care ar oferi cetăţenilor dreptul să direcţioneze până la 2 la sută din impozitul perceput de stat către o anumită organizaţie neguvernamentală. De această dată, Comisia se conduce de proiectul de lege elaborat mai mulţi ani la rând în colaborare cu societatea civilă, după ce altul, înaintat la finele anului trecut de liberal democraţii Veaceslav Ioniţă şi Valeriu Ghileţchi, a fost declarat contrar Constituţiei. Reproşul de bază a fost că norma, adoptată în grabă printr-un amendament la Codul Fiscal, nu avea avizul Executivului şi nici nu prevedea un mecanism de control al modului în care urmau a fi cheltuiţi banii. Dacă acestă lacună a fost înlăturată în proiectul actual, alta, formulată de organizaţiile neguvernamentale, persistă şi anume - introducerea cultelor religioase printre beneficiarii finali.
Nemulţumirea, exprimată de Consiliul ONG-urilor din Republica Moldova, constă în faptul că, organizaţiile neguvernamentale, spre deosebire de cele religioase, ar urma să facă dovada aşa numitei pentru a beneficia de donaţii din partea cetăţenilor. Asta înseamnă, între altele, rapoarte de activitate sau declaraţii privind achitarea impozitelor şi plăţilor către stat; acte pe care cultele nu sunt obligate să le prezinte. O asemenea situaţie, explică membra Consiliului ONG-urilor, Iuliana Cantaragiu, pune într-o concurenţă neloială între organizaţiile neguvernamental şi cultele religioase:
„Modificarea care a fost realizată la momentul actual introduce şi cultele religioase ca beneficiari ai acestei cote. Opinia noastră în această privinţă este că orice beneficiar al banului public trebuie să aibă un tratament egal, să nu existe un tratament preferenţial. Discuţiile pe care le-am avut anterior a fost că în momentul în care se introduc şi cultele religioase ca beneficiari, ele la fel trebuie să fie deţinătoare de certificate de utilitate publică.”
Comisia parlamentară pentru economie, buget şi finanţe, în frunte cu liberal-democratul Veaceslav Ioniţă, insistă, totuşi, ca legea să fie transmisă spre avizare Guvernului în această săptămână şi chiar votată de Parlament, cu promisiunea că în septembrie, când începe sesiunea de toamnă-iarnă, să fie introduse modificări care ar obliga cultele religioase să facă dovada „utilităţii publice”. În ce măsură această promisiune va putea fi onorată în condiţiile în care sesiunea din toamnă va fi scurtată din cauza începerii campaniei electorale, iar, teoretic, Parlamentul ar funcţiona doar câteva săptămâni?
Un răspuns l-am căutat la preşedintele Comisiei, deputatul şi cunoscutul activist religios Veaceslav Ioniţă: „Legea 2% nu este legea care trezeşte nedumeriri, nemulţumiri şi reacţii opuse în Parlament. De fapt, toţi cei care s-au opus acestei legi au protestat mai mult pe procedură nu pe esenţa legilor, nu avem persoane contra legii, din acest motiv nu văd o problemă să o discutăm în toamnă. Însă am sugerat celor din societatea civilă şi ei au fost de acord cu mine că, cel puţin, acum să o votăm şi dacă va fi necesar, la capitolul culte să intervenim în toamnă, dar acum să avem legea votată şi se pare că am găsit înţelegere la toată lumea în acest aspect.”
Graba cu care se vrea adoptarea legii privind redirecţionarea a doi la sută din impozit, inclusiv spre cultele religioase, cred mai mulţi experţi, nu ar fi lipsită de interes electoral. Opinie împărtăşită şi de preşedintele Consiliului Naţional de Participare, Sergiu Ostaf: „Noi nu avem, de principiu, nimic împotriva utilizării de către culte a acestui instrument de desemnare procentuală, însă în schimbul utilizării acestui instrument trebuie să vină o deschidere foarte mare faţă de societate”, la ce o să fie utilizate aceste fonduri. În concluzie, să spunem aşa, vorbim despre oportunism de a utliza acest instrument financiar important pentru a cultiva loialitatea şi sprijinul cultelor religioase în perioada care vine, în special în perioada de pre-campanie
Calculele Consiliului Naţional de Participare, bazate pe experienţa statelor europene, arată că în primii ani de funcţionare a legii, oamenii nu se vor grăbi să redirecţioneze prea multe fonduri către ong-uri sau culte religioase. Cifrele cu care operează organizaţia arată că ar fi vorba, pentru început, de 20-30 de milioane lei.
