Linkuri accesibilitate

Conversaţie cu o protestatară


„Ştiţi ce, ia lăsaţi-mă în pace cu întrebările. Eu nu ştiu totul. Întrebaţi-i pe oamenii din faţă...”

În dimineaţa zilei de ieri, trecînd prin centrul oraşului, am văzut nişte oameni protestînd în faţa primăriei, scandînd „VREM SĂ MUNCIM!” Un om etalase o bucată de carton pe care scria „JOS MÎINILE DE PE PIAŢA CENTRALĂ!” Iar un bărbat robust îi critica la megafon pe edilii care chipurile ignoră soarta comercianţilor.

Am remarcat imediat o doamnă de circa 45-50 de ani, în şlapi, care era mai la o parte şi care scanda cu jumătate de gură, fără elanul colegilor din primele rînduri. M-am apropiat de ea şi, zicîndu-i că sînt jurnalist, am încercat să înfirip o conversaţie.

Protestatara mă privi cu o oarecare neîncredere: „Da ce doriţi?”

„Păi, vreau să ştiu ce problemă v-a adus aici…”

„Da ce nu-i clar? Nu sîntem de acord cu reconstrucţia…”

„Despre ce reconstrucţie e vorba?”

„Offf… Despre reconstrucţia din Piaţa centrală…”

Protestatara părea foarte grăbită.

„Şi de ce vă deranjează?”

„Pentru că ei vor să ne alunge de acolo şi fac special reconstrucţia asta…”

„Sînteţi convinsă că nu veţi mai putea reveni acolo?”

„Normal că sînt convinsă…”

„Da de unde aveţi convingerea asta? Aveţi vreo dovadă?”

„Ştiţi ce, ia lăsaţi-mă în pace cu întrebările. Eu nu ştiu totul. Întrebaţi-i pe oamenii din faţă, ei o să vă explice…” zise cu năduf protestatara şi-mi aruncă din nou o privire plină de suspiciune.

Se vedea de la o poştă că nu e în apele ei şi nu are nici un chef să vorbească cu mine.

„Să înţeleg deci că nu-mi puteţi explica detaliile problemei?”

„Ce detalii vrei să-ţi explic, om bun? Iaca este bărbatul din faţă care spune tot cum este. Iaca sînt oamenii cu pancarte. La dînşii mergi. Da de la mine ce vrei? Eu n-am timp să discut…”

Protestatara de circa 45-50 de ani se îndepărtă repede de mine. Am mai privit-o o vreme. Era tot mai la o parte şi scanda tot cu jumătate de gură, fără hotărîrea colegilor din primele rînduri.

XS
SM
MD
LG