Cotidianul „Adevărul” publică un amplu interviu cu Mihaela Cârstei, directorul departamentului pentru energie şi mediu al think-tank-ului Atlantic Council din Washington. Tema este problema energetică a Europei, în contextul conflictului Rusia-Ucraina. Mihaela Cârstei îi declară Elenei Dumitru că perspectivele iernii următoare sunt, într-adevăr, preocupante, în condițiile în care Rusia, nu că nu mai poate, ci nu mai vrea să-și exportul gazul în Europa prin conductele ucrainene.
Uniunea Europeană a făcut însă un pas important răspunzând pe o singură voce celor 18 scrisori de avertizare trimise de liderul rus Vladimir Putin șefilor de stat europeni. Le cerea să obțină de la Ucraina achitarea datoriei către Gazprom în condițiile impuse de compania rusească. Expertul Mihaela Cârstei consideră că încă este timp până la iarnă să se găsească un mix de soluții alternative: în primul rând, flux invers de gaz către Ucraina, gaz venit din Polonia, Slovacia și Ungaria. Iar dacă Rusia chiar își pune în aplicare amenințarea că taie gazele acelor țări care vor face asta, atunci trebuie găsite alte surse decât gazul rusesc: din Norvegia de pildă, sau gaze lichefiate.
Invitata ziarului „Adevărul” insistă că poziția de solidaritate trebuie păstrată în Uniunea Europeană, chiar dacă pe termen scurt va fi greu. Rusia nu poate rezista nici măcar pe termen mediu fără banii pe care-i obține prin exportul de gaz către europeni. Ar exista și un punct bun de negociere: volumul de gaz rusesc importat de europeni prin conducta North Stream.
Deocamdată, printr-o decizie a forurilor europene, conducta este folosită cam la 50% din capacitate. S-ar putea negocia o oarecare majorare a debitului, cu condiția ca Moscova să nu sisteze livrările de gaze către acele țări care retrimit spre Ucraina. Directoarea româncă programului energetic și de mediu al think tank-ului american mai spune că actuala putere de la Kiev va avea mult mai bună susținere din partea Occidentului, iar asta schimbă mult datele problemei.
Într-un interviu publicat pe Ziare.com, președintele Fundației Mișcarea Populară, Cristian Diaconescu, comentează disputa din coaliția aflată la guvernare în România: Uniunea Democrată a Maghiarilor din România amenință cu ieșirea de la guvernare, nemulțumită de decizia guvernului Ponta de a se delimita de o inițiativă propusă legislativului european, și la care și liderul UDMR Kelemen Hunor este co-semnatar.
Este vorba de un nou pachet de reglementări privind drepturile minorităților, care, consideră Cristian Diaconescu, ar oferi temei autonomiei teritoriale a maghiarilor din România. Altminteri, aceste propuneri legislative venite în primul rând de la Budapesta nu se justifică. Ele au și fost respinse la nivel european. În România, cel puțin, arată Diaconescu, fost ministru de externe, drepturile culturale ale minorităților sunt pe deplin respectate.
Întrebat dacă crede că există o axă Budapesta-Moscova „și interese și demersuri pentru a aduce Romania în această orbită", Diaconescu admite că e posibil. Temerea sa este că ” într-un an electoral în care câștigarea puterii totale va reprezenta principalul obiectiv, certurile în coaliție își vor găsi rezolvări pe care omul de bun simț le consideră trădări, iar politicianul de la putere le consideră compromis politic".
