„Armele Rusiei, traficate în Ucraina prin rakeţi moldoveni”, este titlul articolului de fond din „Adevărul”. Cea mai influentă grupare criminală de la graniţa de vest a Ucrainei a vândut arme rusești reporterilor proiectului „Organized Crime and Corruption Reporting”, în traducere din engleză „Investigarea crimei organizate şi corupţiei”. Tranzacţiile au avut loc acum o lună, în Chișinău. Armele provin din depozitele Armatei a 14-a, a Federaţiei Ruse. Potrivit jurnaliştilor, dealerul este unul dintre cei mai vechi şi temuţi lideri interlopi din Republica Moldova. „I se spune „Vanea Pisateli“, are 42 de ani, iar numele său real este Ion Anton Druţă. Ultima arestare a lui „Pisateli“ s-a petrecut acum un an, în iulie 2013, după sentinţa emisă de Curtea de Apel Chişinău, prin care liderul interlop a fost condamnat la 20 de ani închisoare pentru un triplu omor comandat în 1998. Dar cei 20 de ani de închisoare s-au comprimat rapid în şapte luni, după ce Curtea Supremă din Moldova a dispus, în aprilie anul curent, rejudecarea dosarului şi eliberarea lui „Pisateli“.
Andrei Rizescu scrie în „Adevărul” că Spitalul de Urgenţă are pentru 2013 datorii neacoperite de 40 de milioane de lei şi a suportat pierderi de 3 milioane de lei din pricina acordării de asistenţă medicală pacienţilor fără asigurare. Datele au fost făcute publice de către raportorul Curţii de Conturi, Natalia Apostol, într-o şedinţă specială, care a vizat această instituţie medicală. Controlorul a mai susţinut că au fost depistate nereguli în modul de gestionare a cheltuielilor ce ţine de reconstrucţia şi modernizarea Blocului 4 al spitalului, precum şi documente lipsă într-o licitaţie în valoare de 1,4 milioane de lei.
Jurnaliştii ziarului „Timpul” au căutat să afle de la deputaţi, diplomaţi şi experţi în domeniul Educaţiei de ce rata medie de promovare a Bacalaureatului din acest an a fost de doar 44%. Bunăoară, în opinia prorectorului Institutului de Formare Continuă, Ion Spinei, s-ar contura două probleme. Unu, faptul că admiterea la studiile liceale care se face practic fără un concurs, şi situaţia din licee unde nu se acordă atenţia cuvenită şi nu se explică elevilor importanţa studiilor liceale pentru ei. Al doilea motiv, în opinia managerului Institutului de Formare Continuă, ar fi faptul că profesorii închid ochii pe parcursul a trei ani la lipsa de interes faţă de carte a elevilor”
Raisa Lozinschi publică în „Ziarul Naţional” un interviu cu Maia Sandu, ministrul Educaţiei. Întrebată care sunt cauzele faptului că mai mult din jumătate din elevi nu au luat Bacalaureatul în acest an, ministra s-a referit la atitudinea greşită pe care au avut-o autorităţile pe parcursul ultimilor zece ani faţă de educaţie, pentru că a fost educată o atitudine incorectă faţă de sistemul educaţional şi faţă de aşteptările pe care le are societatea vizavi de acest proces. [...] Următorul element, în opinia ministrei Educaţiei, este calitatea predării. Maia Sandu a vorbit şi despre noul Cod al Educaţiei, aprobat recent de Guvern, care îşi propune să schimbe radical situaţia în învăţământul din Republica Moldova. Potrivit ministrei, „o reformă serioasă în Educaţie are nevoie de cel puţin cinci-şapte ani”.
Jurnaliştii portalului „Unimedia” publică un răspuns semnat de președintele Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso, adresat liderului comuniștilor Vladimir Voronin care, pe 12 iunie, i-a înmânat oficialului european o scrisoare. Atunci, preşedintele PCRM şi-a expus dezacordul față de mai multe prevederi ale Acordului de Asociere dintre Uniunea Europeană și Republica Moldova. În scrisoarea de răspuns, Jose Manuel Barroso a menționat că Uniunea Europeană acordă o mare importanță relațiilor cu Moldova, care este un partener important în politica Parteneriatului Estic. Președintele Comisiei Europene invocă experiența țărilor Europei Centrale și de Est, care au beneficiat foarte mult din apropierea de Uniunea Europeană imediat după declararea independenței, „consolidând astfel democrația, statul de drept și economia de piață”. „Permiteți-mi să reiterez că Acordul de Asociere nu împiedică suveranitatea Moldovei și nici nu afectează neutralitatea țării. Mai mult decât atât, Acordul de Asociere are potențialul de a deveni un instrument util în favoarea integrității teritoriale a Republicii Moldova. Acesta ar putea oferi oportunități reale pentru ambele părți ale râului Nistru, demonstrând astfel beneficiile lucrului în comun”, se arată în scrisoare.
