Cum se explică această incapacitate sau lipsă de dorinţă de a utiliza banii oferiţi? Dacă tot n-aduc fericirea, ce-ar fi adus banii rataţi? Şi cum ar putea fi redresată situaţia, măcar la cheltuirea banilor, dacă talentul de a face bani este mai rar? Ne vom întreba împreună cu preşedintele Curţii de Conturi, Serafim Urechean.
Europa Liberă: Aşa dar, un audit al managementului datoriei publice la Ministerul Finanţelor, realizat de specialiştii Curţii de Conturi, arată peste un miliard de lei ratat în ultimii câţiva ani de către Republica Moldova, fiind vorba de mijloace financiare alocate sub formă de credite sau granturi de către finanţatori externi. Cât de gravă este situaţia şi cum se explică aceasta?
Serafim Urechean: „Cu regret, dar şi la acest capitol avem carenţe, restanţe. Sigur că se depun eforturi şi de către organele de control, audit, de către Curtea de Conturi. Totuşi, în ultimul timp, cu chiu şi vai, lucrurile se îmbunătăţesc. De ani de zile, încă din 2008, creditele bancare erau percepute de către stat, se plăteau dobânzi. Ele ne aduceau nonprofit, adică ne aduceau pierderi, dar stăteau debursate pe poliţele băncilor din Republica Moldova. Încetul cu încetul situaţia se îmbunătăţeşte, dar restanţele sunt, acum, de alt gen. Lipsa capacităţii de asimilare a banilor publici, chiar şi cele două miliarde preconizate în bugetul statului pentru construcţia, deservirea şi reparaţia căilor de comunicaţii a drumurilor. Carenţele, neajunsurile care au loc la capitolul achiziţii publice. Chiar şi la ziua de astăzi, cu părere de rău, licitaţiile, cu desemnarea acelor antreprenori, firme, care se vor ocupa de construcţia căilor de comunicaţii a drumurilor, încă nu s-a finalizat. E luna lui cuptor, dar lucrările încă nu s-au început, deoarece nu sunt desemnaţi cei care le vor realiza. Referitor la achiziţii, se fură ca în codru. Se fură banii publici, se fură banii care aparţin cetăţenilor Republicii Moldova. Însă, unele tendinţe de îmbunătăţire sunt, dar lucrurile lasă de dorit.”
Europa Liberă: În general, faptul că nişte funcţionari ratează sume importante, care se întorc la donator, în loc să fie cheltuite spre binele populaţiei, intră sub incidenţa vreunei pedepse, contravenţionale, penale?
Serafim Urechean: „Toate abaterile de la legislaţie, de la managementul finanţelor publice sigur că îşi găsesc locul în diferite acte legislative din Republica Moldova. Trebuie să avem şi o justiţie funcţională. Sigur că vom ajunge şi la acest capitol să se facă ordine, mai cu seamă după ziua de ieri, după ratificarea Acordului de Asociere. Avem mari restanţe şi lumea în afară de iresponsabilitate nu mai are frică de nimic.”
Europa Liberă: S-ar părea că nu se comite absolut nimic. Au existat nişte bani daţi în dar sau cu împrumut de cineva, dar aceşti bani au rămas, cum spuneaţi, pe poliţă sau în sertar nefolosiţi. Ca şi cum responsabilii nu au făcut nimic.
Serafim Urechean: „Într-adevăr, cu părere de rău, responsabilii nu au făcut nimic. Au expirat mai mulţi termeni, s-au plătit dobânzi şi banii au fost reîntorşi la băncile de la care s-a făcut împrumutul. Mai dureros este când granturile, bani care sunt acordaţi cu titlul de ajutor, nu sunt utilizate, nu sunt asimilate de către structurile din Republica Moldova. Sunt mai multe carenţe: incapacitatea instituţională, lipsa de responsabilitate, împărţirea banilor între ai săi.”
Europa Liberă: Dar care este motivul, cauza principală a acestei situaţii? De ce nu sunt asimilaţi, de ce nu sunt absorbiţi aceşti bani?
Serafim Urechean: „Am menţionat anterior un exemplu. Suntem în luna iulie, dar nu s-a finalizat licitaţiile şi nu au fost desemnaţi antreprenorii care se vor ocupa de reparaţia şi construcţia drumurilor. Foarte anevoioasă este această selectare fiindcă sunt interese. Interesele sunt destul de mari şi aceasta se reflectă şi la calitatea lucrărilor efectuate de către antreprenori, atât naţionali, cât şi externi. Abia din anul trecut au început să se perceapă amenzi de la cei care efectuează necalitativ lucrările în domeniul construcţiei drumurilor.”
Europa Liberă: Auditul a depistat un nivel extrem de mic (mai puţin 3%) de valorificare a resurselor Proiectului Agricultura Competitivă, în valoare de 22,4 milioane de dolari. Pornind de la acest aspect sau caz, ce soluţii aţi vedea? Ce ar fi trebuit să se facă?
Serafim Urechean: „Soluţiile ar fi: responsabilitatea personală a factorilor de decizie, un control din partea Guvernului asupra asimilării acestor surse financiare. Nu în ultimul rând e necesară şi implicarea organelor de drept din Republica Moldova, care trebuie să fie mai receptive la materialele prezentate de către Curtea de Conturi, dar şi să utilizeze mecanismul de autosesizare.”
Europa Liberă: Sunt ani de zile, probabil, de când discutăm, inclusiv cu Dvs., despre faptul că rezultatele investigaţiilor realizate de Curtea de Conturi ar fi bine să fie luate în consideraţie mai serios de către organele abilitate să ia nişte măsuri. Din acest punct de vedere, s-a schimbat situaţia sau rămâne în continuare cum a fost, adică Curtea constată, iar ceilalţi ignoră?
Serafim Urechean: „Cu regret, mai au loc asemenea lucruri, deoarece până când nu este creat un mecanism funcţional între Curtea de Conturi şi guvernarea Republicii Moldova, Parlament şi mai ales, organele de drept. sigur că, se perfecţionează legislaţia în vigoare şi relaţiile. Sunt Curţi de Conturi care activează în domeniu peste 600 de ani, 300 de ani. Chiar o săptămâna, două, în urmă am participat la aniversarea a 150 de ani de la fondarea Curţii de Conturi din România. sunt alt nivel de relaţii. La noi, de multe ori, auditurile, rezultatele, hotărârile Curţii de Conturi sunt privite cam sceptic şi foarte mulţi acţionează după principiul ai noştri, ai voştri.”
Europa Liberă: Dar cine este chemat să supravegheze seriozitatea cu care trebuie să fie tratată munca Curţii de Conturi?
Serafim Urechean: „Avem Parlament, avem Guvern. Venim cu recomandări şi la adresa Guvernului, a entităţii care este supusă auditului şi la adresa comisiilor parlamentare, informăm începând cu Preşedintele ţării şi factorii de decizie, prezentăm materiale şi procuraturii. Dar lucrurile în acest domeniu deocamdată lasă de dorit.”
Europa Liberă: Cât de adevărat este că Republica Moldova poate valorifica doar jumătate din banii, sumele pe care le oferă donatorii externi?
Serafim Urechean: „Dacă ne referim la capacităţile instituţionale atunci este adevărată constatarea. Nu întâmplător la licitaţiile, mai cu seamă în domeniul construcţie drumurilor, participă şi firme din exterior, care nu întotdeauna îşi îndeplinesc obligaţiunile. Numai în ultimul timp, cerinţele din partea celor care îi desemnează ca învingători au sporit. Mă refer şi la amenzile care au fost suportate de unii antreprenori din exterior şi numai după aceasta au sporit calitatea lucrărilor. Sigur că în acest domeniu se cere mai multă responsabilitate şi chiar patriotism pentru această ţară, care este la început de cale de integrare în UE.”
