Linkuri accesibilitate

Controversele care au consolidat UE


Discuţiile în jurul desemnării lui Jean-Claude Junker ca şef al Comisiei Europene.

Uniunea Europeană nu mai este ce a fost. Dacă Parlamentul European îl va vota pe Jean-Claude Juncker ca nou preşedinte al Comisiei, legislativul se

Jean-Claude Juncker
Jean-Claude Juncker

poate considera drept forul care a ieşit victorios din lupta pentru putere care s-a consumat în ultimele săptămîni în faţa electoratului european. Şi asta pe bună dreptate.

Pentru prima dată în istorie, şefia pentru cel mai important post din UE nu a fost negociat doar de şefii de stat şi guvern în camere cu uşile închise. Juncker va deveni preşedintele Comisiei pentru că partidele conservatoare au cîştigat alegerile europene. Mass-media din Anglia şi Ungaria s-a direcţionat în mare parte în spatele celor doi contestatari, Cameron şi Orban. Guvernele conduse de cei doi nu şi-au putut impune voinţa la nivel european, pentru că acolo principiul unanimităţii de acum încolo va fi înlocuit de principiul majorităţii. Dacă pînă acum a dominat consensul, de acum înainte va domina voinţa majoritară. Astfel creşte speranţa că o tradiţie a democraţiei occidentale care nu a fost practicată convingător la nivelul UE, dar este acceptată în statele membre, va fi repusă în drepturi la nivel unional.

Principiul consensului care pînă acum a fost linia directoare nu a fost distrus de cancelara Merkel sau de preşedintele Hollande, ci de către cei doi contestatari, Cameron şi Orban. În anii trecuţi, Marea Britanie s-a opus şi altor nominalizări de către restul statelor europene, iar rezultatul a fost impunerea unor politicieni slabi în fruntea unor instituţii cheie. Nici unul nu a reuşit să dea Europei impulsuri considerabile.

În esenţă, Anglia vrea să împiedice adîncirea procesului de apropiere a ţărilor din EU, fără s-o mărturisească răspicat. Naţionaliştii din Ungaria se tem şi ei de federalizarea Europei care constituie unul dintre reperele vizionare ale lui Juncker. Amîndoi, atît Orban, cît şi Cameron au suferit un eşec.

Uniunea Europeană va trebui în viitor să rezolve o serie de probleme pentru care, la nivel naţional, nu există soluţii. Aria e largă şi cuprinde problema energetică, cea a politicii externe şi de apărare etc. etc.

Juncker poate nu este candidatul ideal, însă, în orice caz, este mai bun decît orice alt candidat de compromis pe care l-ar fi acceptat Londra. Viitorul preşedinte al Comisiei, cu siguranţă, nu va ocoli Parlamentul European cînd vor trebui luate decizii importante. Cu Juncker, deficitele democraţiei europene se vor diminua considerabil. Astfel, să sperăm, se va pune capăt şi negocierilor dubioase din spatele uşilor închise.

Previous Next

XS
SM
MD
LG