Linkuri accesibilitate

R. Moldova alocă de 2,5 ori mai puţin pentru înarmare decât Malta, o ţară de 70 de ori mai mică (Adevărul)


„O țară sfâșiată” (Ziarul Național).



Republica Moldova are cel mai mic buget militar din Europa, este titlul unui articol de pe pagina electronică a cotidianului „Adevărul”. Articolul se referă la un raport al Institutului Internaţional de Cercetare pentru Pace (SIPRI) de la Stockholm. Documentul arată că în anul 2013 cheltuielile Republicii Moldova pentru armament au crescut cu 10% şi au constituit 24 de milioane de dolari. Chiar şi aşa, alocaţiile sunt cele mai mici din Europa. Acelaşi studiu arată că Republica Moldova alocă de 2,5 ori mai puţin pentru înarmare decât Malta, o ţară de 70 de ori mai mică. Alocaţiile Moldovei pentru armament în ultimii zece ani au constituit circa 251 milioane de dolari, de aproape două ori mai puţin decât alocă într-un an Armenia sau Georgia, ţări comparabile ca mărime şi ca nivel de dezvoltare, mai arată raportul SIPRI.

„Adevărul” consemnează şi despre Legea cu privire la simplificarea procedurii de acordare a cetăţeniei Federaţiei Ruse pentru vorbitorii de rusă şi pentru locuitorii fostei Uniuni Sovietice. Documentul semnat de preşedintele rus Vladimir Putin prevede faptul că persoanele respective pot dobândi cetăţenia rusă fără a se conforma cu cerinţele referitoare la perioada de reşedinţă pe teritoriul Rusiei şi fără existenţa unui permis de şedere, notează publicaţia şi continuă: cei care aplică pentru obţinerea cetăţeniei ruse vor fi intervievaţi de o comisie specială în faţa căreia vor trebui să-şi demonstreze fluenţa în limba rusă. Totuşi pentru a obţine cetăţenia rusă trebuie mai întâi să se renunţe la cea pe care o deţin în momentul aplicării.

Ediţia electronică a „Ziarului naţional” scrie despre decretul lui Vladimir Putin privind reabilitarea tătarilor din Crimea în calitate de popor reprimat în timpul lui Stalin. Publicaţia interpretează ştirea astfel: un gest în favoarea acestei minorităţi musulmane care s-a arătat ostilă alipirii la Rusia. „Ţin să vă informez că am semnat un decret privind reabilitarea tătarilor din Crimeea, a armenilor, germanilor, grecilor, tuturor celor care au suferit în timpul represiunii stailiniste", a anunţat Putin în cadrul unei reuniuni guvernamentale, citat de agenţia de presă rusă RIA Novosti şi Mediafax. Tătarii din Crimeea, care reprezintă aproximativ 12% din populaţia peninsulei, au boicotat în mare parte referendumul din 16 martie, care a condus la alipirea Crimeii la Rusia, se spune în articolul din „Ziarul naţional”.

Divergențele și clivajele fundamentale între regiuni sunt foarte profunde. Fiind înconjurate de trupe rusești gata de luptă și sub amenințarea anexiunii, regiunile estice ar putea prefera să fie păzite de soldații ruși față de NATO, decât de NATO față de ruși, consideră comentatorul de la „Ziarul Naţional.”

O țară sfâșiată” este titlul unui editorial semnat de Victor Ciobanu pe acelaşi site. Articolul de opinie porneşte de la aprecierea vizând Ucraina care se conţine în lucrarea „Ciocnirea civilizațiilor” de Huntington: Nu pot exista soluții geopolitice pentru o țară sfâșiată, dacă aceasta nu le poate găsi pe interior. Să fi avut dreptate americanul, scriind acest lucru aproape 20 de ani în urmă? Deocamdată, crede Victor Ciobanu, se vede că a avut. A devenit deja un clișeu, continuă el, afirmația că în Ucraina se dă lupta între Est și Vest. Toate astea sunt adevărate. Dar numai parțial. Pentru că în primul rând, asta e o problemă internă a Ucrainei care trebuie să fie rezolvată în interiorul țării.Autorul constată că sondajele de opinie atestă o divizare clară a percepțiilor ucrainenilor din diferite regiuni.

Site-ul publicaţiei „Timpul” preia o analiză semnată de Valentin Naumescu în contributors.ro cu referire la viitorul crizei Estului Europei. Comentatorul crede că aceasta este departe de a se fi încheiat, odată cu acordul cvadripartit de la Geneva asupra Ucrainei (cu rezultate deocamdată incerte), din 17 aprilie a.c. Câteva concluzii ce se pot desprinde sunt că Rusia va continua să utilizeze pârghia comunităţilor rusofone pentru a vulnerabiliza statele Parteneriatului Estic al Uniunii Europene, Transnistria nu va renunţa sub nicio formă şi nu îşi va tempera intenţia de a nu mai depinde de Chişinău, iar o eventuală federalizare, sugerată acum de Rusia, se poate dovedi în timp o capcană din care ieşirea o va constitui până la urmă tot separarea completă.

Deşi neverosimilă astăzi şi unanim respinsă în discursurile oficialilor de peste Prut, o recunoaştere a independenţei Transnistriei de către Chişinău, respectiv oficializarea separării definitive de Transnistria, cuplată cu un program guvernamental de primire şi acomodare urgentă a cetăţenilor care vor dori să plece din Transnistria, ar putea fi soluţia pentru deblocarea perspectivei de aderare la structurile politice, economice şi militare ale sistemului occidental, mai scrie Valentin Naumescu citat de timpul.md.
XS
SM
MD
LG