Linkuri accesibilitate

„Noi mai mult eram cu sufletul la sărbătoarea aceasta, acum ceva s-a devalorizat”


Reportaj pascal la Chișinău.



În timp ce la sat mirosul de pască şi cozonac prevesteşte ajunul de Paşti, în oraş, apropierea sărbătorii poate fi uşor remarcată urmărind doar cozile de la magazinele de panificaţie sau numărul mare de gospodine întâlnite la târgurile din capitală. La un asemenea târg am poposit şi eu cu microfonul Europei Libere:

„Asta este o sărbătoare dintre cele mai importante. Lumea într-adevăr crede şi toţi aşteaptă această sărbătoare, se pregătesc din timp, fac economii ca la Paști să aibă cu ce face cumpărături.”

„Lumea posteşte şi chiar aşteaptă sărbătoarea, înseamnă că o ţine. Şi chiar a intrat oleacă în modă postul acesta.”

„Noi mai mult eram cu sufletul la sărbătoarea aceasta, acum ceva s-a devalorizat.”

„Am cumpărat cadouri pentru familie. Eu mă gândesc că și noi trebuie să fim mai buni în ziua Paștelui, să iertăm.”

„Eu mă strădui să fie în primul rând pasca, ouă roșii și simbolic să fie un mielușel umplut.”

Sărbătoarea Învierii, spune preotul Pavel Borşevschi este ,,predarea lui Hristos pentru întreg neamul omenesc,” , un nou început, care indică cu precădere o revenire la cuget, valori spirituale şi smerenie:

„Bine ar fi să înţelegem cuvintele Sfântului Apostol Pavel: „Tot ce facem să facem întru slava lui Dumnezeu.” El face referinţă chiar şi la bucate, şi când bem şi când mâncăm, şi când postiţi, tot aşa. Şi postul trebuia să le pună în stăpânire unui singur lucru, smerenie trupeşti sau subţierii trupeşti, şi atunci în noaptea paştelui nu îţi este poftă de carne, ouă, brânză, acestea noi le aducem nu să le sfinţim, dar să le binecuvântăm, ca să le putem primi din nou în alimentare, ca să trăim. Este o prostie când se începe îmbuibarea pântecelui de Paşti.”

Paştele, recunoscut de toţi ca un moment de apropiere de familie şi linişte sufletească, este în opinia lui Pavel Borşevschi mult mai mult decât o masă copioasă de sărbătoare, şi din acest motiv, creştinii ar trebuie să reflecteze la semnificaţia simbolurilor tradiţionale:

„Mielul de Paşte are o semnificaţie, dar era până la venirea lui Hristos, care mai apoi se numeşte el însuşi mielul lui Dumnezeu. El este numit Hristos cu jertfa cea nouă pe care o aduce, nu din viţei, nu din berbeci, nu din ţapi, ci el aduce jertfa trupului său, care o dă sub forma pâinii, o aduce sub forma vinului. Iată ar trebui mai multă concentraţie asupra acestei jertfe decât a sacrifica sărmanele dobitoace.”


Etnologul Varvara Buzilă, crede că pentru a spori însemnătatea Paştelui, oamenii au creat alimente şi obiecte de ritual care să fie parte din această sărbătoare. Aşa cum sunt ouăle roşii, încondeiate pasca sau mielul.

Credinţa în aceste simboluri şi obiceiuri de Paști asigură o continuitate a tradiţiei, a căror valoare nu trebuie redusă la cotidian sau material, mai spune Varvara Buzilă:

„E important şi de noi depinde să nu simplificăm şi să nu banalizăm aceste vechi simboluri ale creştinismului, ale Paştelui. Şi preoţii ne îndeamnă să fim atenţi în utilizarea lor. Femeile de altă dată, încondeiau ouă şi vopseau ouă dinaintea Paştelui, până hăt la înălţare. În toată această perioadă cât ţine de ciclul Pascal, să trăim cu cele sfinte. Nu-i neapărat să le banalizăm foarte repede ţi să alergăm după altceva.”

În a treia zi de paşti, pentru a descoperi simboluri şi semnificaţii, publicul este invitat la tradiţionala expoziție pascală de la Muzeul National de Etnografie și Istorie, unde au loc ateliere de încondeiere a ouălelor şi sînt prezentate icoane vechi, obiecte de cult şi cărți rare.
  • 16x9 Image

    Tamara Grejdeanu

    Sunt parte din echipa Europei Libere din 2012 și în cei mai mulți ani de când sunt aici am povestit la radio despre oameni și preocupările lor, am scris despre educație, justiție și drepturile omului. În 2022 am trecut în departamentul digital și alături de cei mai faini colegi, sper că facem o treabă bună la moldova.europalibera.org.

XS
SM
MD
LG