Un grup de deputați ruși a cerut săptămâna trecută Procuraturii generale a Rusiei să lanseze o anchetă în privința prăbușirii Uniunii Sovietice, spunând că a fost dizolvată ilegal în 1991 de către conducerea sovietică de la acea vreme. Deputații ruși cer să fie interogat și fostul lider sovietic, Mihail Gorbaciov. În vârstă de 83 de ani, Gorbaciov a spus că cererea este o „acțiune de imagine populistă și pripită”. Vasile Botnaru a discutat despre această inițiativă cu istoricul Gheorghe Cojocaru, specialist în problematica sovietică.
Gheorghe Cojocaru: „Trecut de 80 de ani, Mihail Gorbaciov, ultimul lider sovietic, laureat al Premiului Nobel pentru Pace, riscă să fie
Europa Liberă: …iar Gorbaciov este unul dintre marii perdanți ai regimului sovietic. Mă gândesc dacă Putin ar fi fost în locul lui, cred că nu ar fi cedat, atât se simplu, înaltele funcții pe care le-a deținut, între anii 1985-1991...
Gheorghe Cojocaru: „Într-adevăr, la sfârșitul anului 1991, Gorbaciov a rămas și fără țară, și fără Kremlin, și fără funcțiile pe care le-a deținut – de președinte al URSS și, până după puciul din august același an, de la Moscova, și de Secretar General al PCUS.
Istoria a fost necruțătoare cu Gorbaciov care, fiind condus de intenția democratizării și alinierii fostei supraputeri la un sistem de valori general-umane, nu a fost în măsură să anticipeze consecințele politicii sale de slăbire a chingilor, în cadrul unui vast conglomerat de națiuni, ținute în frâu de mașinăria de partid și de mașinăria represivă a fostului regim. Sincopele economice, contradicțiile politice și sociale, revendicările naționale, în condițiile în care Uniunea Sovietică pierduse competiția cu Occidentul, au grăbit disoluția fostei supraputeri mondiale, în pofida tuturor eforturilor lui Gorbaciov de a semna un nou tratat de Uniune Sovietică.”
Europa Liberă: Chiar dacă e o întrebare tardivă, totuși multă lume și-o pune: i se poate oare imputa lui Mihail Gorbaciov vina de a nu fi stopat procesele de destrămare a Uniunii Sovietice, pe care atât de mult o regretă Vladimir Putin?
Gheorghe Cojocaru: „Drama lui Gorbaciov rezidă în faptul că nu a realizat, că a subestimat, de la bun început, caracterul multietnic al fostei Uniuni, că a întârziat și a tergiversat promovarea unor soluții care să asigure un eventual compromis și un echilibru între autoritățile panunionale și cele naționale. În ultimii ani ai perestroikăi, fostele republici sovietice au cerut nici mai mult nici mai puțin decât respectarea drepturilor lor constituționale, ale acelor drepturi care se conțineau în înseși textul Constituției sovietice. Și aici perestroika lui Gorbaciov a trebuit să treacă un adevărat examen: fie să refuze, fie să accepte respectarea propriei Constituții.
Liderul sovietic a încercat să folosească cadrul juridic existent atunci sau să promoveze un set de legi care să facă imposibilă secesiunea, a aplicat și amenințările politice, și blocada economică, și forța brută, și, într-un târziu, compromisul, dar, în zadar. Noile elite naționale, inclusiv cele din Federația Rusă, nu mai aveau nevoie de un centru atotputernic deasupra lor; acesta se făcuse inutil, în procesul de emancipare politică și națională a foștilor subiecți ai URSS. În locul unei construcții de tip imperial, se impuneau și s-au impus statele naționale și Gorbaciov, în aceste împrejurări, a trebuit să părăsească scena publică.”
Europa Liberă: De ce anume acum a apărut această inițiativă de a-l trage la răspundere pe Gorbaciov pentru destrămarea URSS-ului?
Gheorghe Cojocaru: „Inițiativa aceasta a apărut pe fondul dramei din Ucraina, dramă care se desfășoară sub ochii noștri, a apărut pentru că cineva și-ar dori refacerea fostei URSS, sperând, în van, că o eventuală inculpare a lui Gorbaciov ar putea cumva întoarce mersul istoriei înapoi, în trecutul sovietic.”
