Linkuri accesibilitate

Rexhep Meidani: „Lupta împotriva corupţiei este importantă nu doar în fostele ţări sovietice, dar şi în cele din Occident”


Diana Răileanu în dialog cu fostul președinte al Albaniei.



Zilele acestea au venit la Chişinău foştii preşedinţi ai Poloniei, Serbiei şi Albaniei pentru a susţine pacursul european al Republicii Moldova. Ei urmează să se întâlnească cu preşedintele Nicolae Timofti, premierul Iurie Leancă, şi cu opoziţia comunistă. Marți, cei trei preşedinţi vor participa la o dezbatere cu studenţii Facultăţii Relaţii Internaţionale a Universităţii de Stat. Dialogul public este organizat de Fundaţia Est-Europeană, alături de partenerii săi, European Partnership for Democracy din Belgia şi Club de Madrid din Spania. Într-un interviu cu Diana Răileanu, Rexhep Meidani, preşedinte al Albaniei între 1997-2002, a vorbit despre experienţa autorităţilor de la Tirana de apropiere a ţării de Uniunea Europeană

Europa Liberă: Dle Meidani, în două săptămâni cetăţenii moldoveni, deţinători de paşapoarte biometrice, vor putea călători fără vize în Uniunea Europeană. Albania se bucură de această oportunitate de la finele anului 2010. Care au fost beneficiile pentru ţara Dvs în urma liberalizării regimului de vize?

Rexhep Meidani:
Liberalizarea regimului de vize a fost un proces foarte important pentru ţara mea. Ne-a oferit nu doar şansa să călătorim liber în mai multe ţări europene, dar a fost şi un proces important mai ales pentru demnitatea naţiunii noastre. Cetăţenii moldoveni sunt şi europeni în acelaşi timp, prin urmare, trebuie trataţi ca atare şi nu ţinuţi în spatele uşilor de la diverse ambasade. Liberalizarea regimului de vize reprezintă un succes politic, dar şi unul de demnitate. În Albania această şansă a fost foarte apreciată. Reprezenta un vis al albanezilor.”

Europa Liberă: În ce măsură apropierea Albaniei de Uniunea Europeană ajută ţara să lupte mai activ împotriva corupţiei, problemă foarte sensibilă şi aici, în Republica Moldova?

Rexhep Meidani:
Lupta împotriva corupţiei este importantă nu doar în fostele ţări sovietice, dar şi în cele din Occident. Avem nevoie de mecanisme foarte clare de combatere a acestui flagel. Noi, în Albania, ne confruntăm cu probleme similare, însă trebuie să înţelegem nu putem garanta cetăţenilor o bunăstare atâta timp cât în ţară este corupţie. De altfel, în calea sa de apropiere de Uniunea Europeană, Republica Moldova trebuie să întreprindă un şir de reforme, iar lupta împotriva corupţiei este printre cele mai importante. La fel, politicile statului trebuie orientate spre beneficiul cetăţeanului, iar oamenii implicaţi mai activ în procesul de luare a deciziilor. Autorităţile trebuie să ia în serios opiniile şi aprecierile societăţii civile în privinţa modului în care se desfăşoară reformele din justiţie sau cele îndreptate împotriva corupţiei. Procesul de integrare europeană ne va ajuta să ne îmbunătăţim legislaţia, să încetăţenim respectul pentru drepturile omului şi demnitatea fiecăruia, pentru propietatea privată şi, la fel, să luptăm mai eficient împotriva corupţiei.”

Europa Liberă: Dacă ne referim la situaţia din regiune, în special în ţara vecină, Ucraina. După anexarea Crimeei, Federaţia Rusă a făcut trimitere la precedentul Kosovo, amintind că Occidentul a acceptat declaraţia de independenţă din Kosovo faţă de Serbia. Din punctul Dvs de vedere, situaţia din Kosovo şi cea din Crimeea sunt comparabile?

Rexhep Meidani:
„Nu cred că sunt comparabile, pentru că situaţiile sunt diferite. Dacă vă amintiţi, comunitatea internaţională a încercat foarte mult timp să stabilizeze situaţia în Balcani şi, de asemenea, să aplaneze conflictele dintre sârbi şi albanezi din fosta Iugoslavie. Deci, vorbim despre un proces de negocieri îndelungat. Din păcate, politica fostului lider iugoslav, Slobodan Milosevic, a fost una bazată pe genocid şi crime împotriva umanităţii. Atunci, comunitatea internaţională a reacţionat foarte clar, inclusiv prin atacul NATO, însă această intervenţie a fost precedată de multiple discuţii şi negocieri. Ne amintim de Conferinţa de la Rambbouillet. La acea conferinţă au fost prezente delegaţiile americanilor, britanicilor, ruşilor, sârbilor şi albanezilor. Delegaţia sârbă, sub conducerea lui Milosevic a respins toate acordurile asupra cărora s-a ajuns la acea conferinţă. Mai târziu, a urmat intervenţia NATO. În cazul Crimeei totul s-a produs foarte repede, fără a se lua în calcul dialogul, toleranţa, conclilierea. S-a făcut uz de presiune şi forţă. Deci, nu putem vorbi similitudini între situaţia din Kosovo şi Crimeea.”

Europa Liberă: În 2009, Albania şi Croaţia s-au alăturat Alianţei Nord Atlantice. Autorităţile din Republica Moldova ezită să vorbească despre o posibilă aderare la NATO. Care credeţi că pot fi consecinţele unei asemenea ezitări?

Rexhep Meidani:
„În cazul nostru a existat o convergenţă între dorinţa cetăţenilor şi cea a politicienilor, deci procesul a fost unul firesc şi important mai ales pentru dezvoltarea securităţii statului nostru. În ceea ce priveşte Republica Moldova, din punctul meu de vedere, aderarea la NATO este un proces necesar, însă nu va evolua dacă nu va exista voinţă politică, dar şi susţinere din partea cetăţenilor. Ţinând cont de situaţia din regiune, e de datoria clasei politice să găsească cheia spre această susţinere. De asemenea, este important şi ca majoritatea partidelor politice să susţină această aderare. În cazul în care va exista un consens intern, cel extern nu va întârzia să apară. Pot să vă spun că o asemenea integrare va avea consecinţe positive asupra vieţii politice, asupra securităţii din regiune. În orice caz, aveţi nevoie de susţinerea populaţiei sau, cel puţin, a majorităţii acesteia.”

Europa Liberă: Republica Moldova este o ţară fost-sovietică. În ce măsură credeţi că pot reuşi autorităţile să păstreze o relaţie pozitivă cu Federaţia Rusă în timp ce îşi urmează calea de aderare la UE?

Rexhep Meidani:
„Republica Moldova se află la o etapă foarte importantă de dezvoltare, iar la această etapă orice cooperare este necesară. E limpede că odată ce ţara va semna Acordul de Liber Schimb cu Uniunea Europeană, nu va putea să semneze un Acord similar şi cu Uniunea Vamală. Pe de o parte, aveţi piaţa estică, pe de altă parte, piaţa europeană. Din punctul meu de vedere, cred că economia Republicii Moldova va avea doar de câştigat de pe urma unei colaborări mai strânse cu piaţa UE. În acelaşi timp, puteţi avea acorduri comerciale bilaterale cu fiecare ţară din blocul fost-sovietic, inclusiv cu Federaţia Rusă.”

Europa Liberă: Dle Meidani, de fapt, care este mesajul pe care îl veţi transmite politicienilor de la Chişinău?

Rexhep Meidani:
„Să continue calea de integrare în Uniunea Europeană, să-şi aplece urechea la nevoile oamenilor, să întărească capacitatea structurilor de stat şi, în particular, să reformeze sistemul de justiţie, care este unul foarte important pentru orice ţară, mai ales atunci când vorbim despre semnarea Acordului de Asociere şi despre dorinţa invesitorilor străini de a veni în ţara Dvs. Suntem economii mici, prin urmare avem nevoie de investiţii din afară însă ca aceste investiţii să nu întârzie, este necesar un sistem de justiţie mult mai bun şi o luptă mai fermă împotriva corupţiei. Aceste reforme vor îmbunătăţi viaţa oamenilor şi vor consolida economia Republicii Moldova.”
XS
SM
MD
LG