Într-o analiză, iar apoi şi într-o conferinţă desfăşurată sâmbătă în capitală, opoziţia comunistă a criticat Acordul de Asociere, pe care Chişinăul şi Bruxelles-ul vor să-l semneze în luna iunie, ca pe unul ce i-ar rezerva Republicii Moldova rolul de „o suburbie agrară înapoiată” a UE, lipsită de industrie şi producere, şi de „cordon sanitar” cu care UE ar vrea să se apere de Uniunea Vamală. Ce crede despre aceste aprecieri expertul Roman Chircă, directorului Institutului Economiei de Piaţă.
Europa Liberă: Dle Chirca, opoziţia comunistă spune că a analizat în profunzime Acordul de Asociere şi că ceea ce a descoperit ar fi foarte grav pentru economia moldoveneasca. I se atribuie într-adevăr Republicii Moldova prin acest document rolul de „o suburbie agrară înapoiată” a UE, lipsită de industrie şi producere, de „cordon sanitar” cu care UE ar vrea sa se apere de Uniunea Vamala?
În Acord există două capitole dedicate relaţiilor comerciale, în care sunt listate produsele pentru care Republica Moldova va avea anumite cote în perioada de implementare, iar, logic, nu rezultă nici o obligaţie de a avea o specializare agrară, industrială sau IT din Acordul de Asociere. Cred că opoziţia comunistă exagerează în încercarea de a pedala pe sentimentele anti-Acord de Asociere şi nu are la bază nici un argument economic.”
Europa Liberă: Pe de altă parte, opoziţia spune că are argumente şi, iată, am să enumer câteva. De exemplu, atunci când spune că Acordul nu atrage atenţie la industrie, la producere, opoziţia aduce în prim plan următoarele argumente: că din 200 de directive europene care vor trebui implementate în următorii 2-3 ani de către Moldova, 90 (şi asta i se pare mult opoziţiei) s-ar referi la agricultură şi industria alimentară, în timp ce ar fi neglijate cu desăvârşire alte domenii de dezvoltare, cum ar fi construcţia de utilaje, microelectronica, construcţia tehnicii de calcul, construcţia de maşini. Nu ar fi nici un cuvânt în acord despre industria uşoară, de încălţăminte, metalurgie şi industria materialelor de construcţie. Asta ar însemna, la părerea comuniştilor, că interesele regiunii transnistrene nu sunt luate în nici un fel în calcul. Cum am putea răspunde la astfel de argumente?
Roman Chircă: „În primul rând, Acordul de Asociere nu prevede amploarea cu care UE va coopera cu Republica Moldova. Mai mult ca atât, dacă în Acord se discută mai puţine directive de implementat în ceea ce ţine de industrie, electronică, sectorul IT, asta înseamnă că ele pot fi exportate fără nici o restricţie în UE.
Numărul de directive legate de agricultură sunt atât de multe din considerentul că agricultura este un domeniu sensibil în UE. Deoarece în primul rând este legat de anumite măsuri protecţioniste ale anumitor state membre ale UE, iar pe de altă parte există elementul securităţii alimentare şi securităţii produselor alimentare. De aceea numărul de directive europene legate de agricultură sunt atât de multe din punct de vedere numeric.
Ceea ce confundă comuniştii este direcţiile pe care se face comerţ în cadrul UE cu programe de cooperare cu UE. Acordul nu prevede cooperarea sectorială, ci doar defineşte care sectoare şi în ce regim va fi efectuat comerţul cu anumite produse. Este o aberaţie totală când se spune că, precum aţi citat Dvs., nu vor fi susţinute anumite sectoare inginereşti, sau electronice, sau din Transnistria. Mai mult ca atât, Transnistria, care este regiunea cu un grad mai înalt de industrializare în medie, are de beneficiat mult mai mult decât alte întreprinderi din republica Moldova. Pentru că, şi la acest moment, ei sunt principalii beneficiari ai acordurilor de comerţ asimetric pe care le are Republica Moldova cu UE şi majoritatea exporturilor din Transnistria sunt orientate spre UE. Deci, nu există nici un obstacol în acest sens. Iar când auzi astfel de afirmaţii, este şi mai greu de comentat în momentul în care ele sunt chiar nişte aberaţii.”
Europa Liberă: Nu avem cum să nu vorbim despre asta, pentru că asta se afirmă în spaţiul public…
Roman Chircă: „Da, dar este o manipulare. Acordul nu prevede cooperarea industriilor europene cu industriile moldoveneşti.”
Europa Liberă: Şi lipsa acestor industrii din Acord ar însemna, aşa cum spuneţi, că nu vor fi restricţii la exporturi pentru produsele acestor industrii?
Roman Chircă: „Exact. Asta arată că sunt deschise pentru export. Există cote doar pentru produsele agricole, cote mai înalte decât în acordul asimetric. Şi, respectiv, Republica Moldova îşi protejează piaţa. ”
Europa Liberă: Sunt într-adevăr vinurile ameninţate? Un argument al comuniştilor ar fi că UE şi-ar fi asigurat prin acest acord protecţia a 1518 denumiri geografice pentru vinuri, în timp ce Moldova îşi apără doar două – Ciumai şi Romaneşti. Aceasta ar fi văzută drept cauză din care vinurile moldoveneşti vor avea nevoie de 2-5 ani pentru a ajunge pe piaţa europeană.
Roman Chircă: „Problema proprietăţii intelectuale a anumitor branduri europene şi internaţionale este un subiect care am fost deja depăşit de Republica Moldova, odată ce ţara noastră a aderat la OMC. Este absolut normal ca anumite denumiri, care sunt proprietate intelectuală a anumitor state, a anumitor persoane din anumite regiuni, cum este Champagne, Cognac sau Heres să fie rezervate pentru astfel de persoane şi state.
Pe de altă parte, în momentul în care Republica Moldova a negociat acest Acord, doar aceste două branduri şi-au dorit protecţia în acest Acord. Nu au existat alte iniţiative de protecţie, dar asta nu înseamnă că acest lucru nu poate fi făcut pe viitor.
Mai mult ca atât, Republica Moldova dispune şi de mecanismul OMC şi, prin intermediul acordurilor cu Organizaţia Mondială de protecţie a proprietăţii intelectuale, acest mecanism se realizează. Iarăşi se confundă şi se manipulează, cu rea intenţie, aspecte legate de proprietate intelectuală cu aspecte legate de comerţ cu UE. Cu atât mai mult că Republica Moldova beneficiază de o deschidere totală pentru exporturile de vinuri în UE.
După restricţiile impuse de Federaţia Rusă, anume această deschidere a UE a permis industriei viti-vinicole din republica Moldova să nu resimtă nici o pierdere legată de aceste incertitudini. Acum Republica Moldova exportă masiv vin în UE. UE este o piaţă specifică. Lângă producătorii tradiţionali din Franţa, Portugalia, Spania, Italia şi alte ţări sudici, există nordul care este o piaţă destul de mare. Şi aş vrea să repet că UE este cea mai mare piaţă de desfacere din lume. Respectiv, toată producţia vinicolă este o picătură în această piaţă.”
Europa Liberă: În concluzie, câtă economie şi câtă retorica politica sau electorală vedeţi Dvs. în aprecierile opoziţiei?
Roman Chircă: „Acordului de asociere i se atribuie o funcţie pe care el nu o are: nu este o cooperare politică-militară, nu este „un act de capitulare” al Republicii Moldova faţă de UE. De astfel de acorduri dispun foarte multe state ale lumii. Este ceva mai mult decât un comerţ liber, legat cu anumite cooperări pe linia politică, culturală, ştiinţifică etc., lucruri care de altfel nu împiedică cooperarea cu spaţiul CSI, sau cu semnarea, de exemplu, a unui acord de comerţ liber cu Australia, sau SUA. Sunt lucruri absolut complementare şi nu există această contradicţie între Acordul de Liber Schimb cu UE şi Acordul CSI.”
Europa Liberă: Dar, pe de altă parte, Dvs. cum credeţi, autorităţile să combată astfel de „ofensive” împotriva Acordului de Asociere, sau cum ar trebui s-o facă?
Roman Chircă: „Este foarte greu să combaţi atunci când cineva vrea să manipuleze opinia publică utilizând un banal Acord de Asociere cu UE de care dispun foarte multe state. Mai mult ca atât, prestaţia guvernamentală a fost una joasă în promovarea a aceea ce este asocierea cu UE.
În paralel în societate s-a creat artificial situaţia de opţiune dintre acord de asociere cu UE şi Uniunea Vamală Kazahstan-Rusia-Bielarus. Ceea ce nu este adevărat. Este adevărat că Uniunea Vamală nu este compatibilă cu o eventuală aderare a Republicii Moldova la UE, dar Acordul de Asociere este compatibil cu orice formă de cooperare, excluzând această Uniune Vamală.
Şi toate aceste lucruri cred că ţin de zona retoricii politice decât de realităţile economice şi comerciale de care are de beneficiat Republica Moldova în acest proces.
