Analistul şi editorialistul de la „Ziarul Naţional”, Victor Ciobanu crede că agenda săptămânală continuă să fie marcată de evenimentele din Ucraina. În viziunea lui, noutatea ce vizează direct Republica Moldova şi trezeşte semne de preocupare este că Ucraina a sistat importul de gaze din Rusia, iar Putin a avertizat mai mulţi lideri europeni, între care preşedintele Nicolae Timofti, că livrările de gaze se pot întrerupe:
„Depindem doar de o singură direcţie. Ţeava noastră vine din Rusia prin Ucraina. Acum Ucraina are posibilitatea aceasta de a importa în revers, dar noi, deşi am demarat construcţia gazoductului Iaşi-Ungheni, deocamdată nu avem această posibilitate. Trebuie doar să contăm pe posibilitatea Ucrainei de a-şi asigura cumva consumul de gaze şi că eventual ne va livra şi nouă. Că de 20 de ani, experţii tot discută tema asta, că trebuie să fim interconectaţi la reţelele energetice europene. Indiferent de scepticismul multora, că nu era sens în construcţia gazoductului Iaşi-Ungheni, iată vedem că este un sens şi sensul este unul forte mare, de a asigura securitatea energetică a ţării.”
Alte evenimente care şi-au pus amprenta pe această săptămână, spune jurnalistul Doru Dendiu, au conexiune cu domeniul justiţiei. Jurnalistul face referinţă la reuniunea Consiliului pentru reforma din justiţie şi avertismentul dat autorităţilor moldovene de ambasadorul german, Matthias Meyer, care a spus că există prea multe critici în adresa puterii:
„Participarea celor doi înalţi oficiali, mă refer la domnul Tapiola şi Moser la o asemenea discuţie, a fost un prim semnal că ceva nu merge bine în continuare în domeniul aplicării reformelor conform obligaţiilor pe care Republica Moldova şi le-a asumat în faţa Uniunii Europene. Dacă de la întâlnirea de la Consiliul pentru reforme nu avem foarte multe detalii privind ce s-a discutat acolo, atunci în cazul ambasadorului german situaţia este clară. El a lansat un avertisment practic şi a atenţionat guvernarea de la Chişinău că dacă nu accelerează procesul de reforme, dar cu rezultate vizibile pentru cetăţeni şi în ceea ce priveşte percepţia cetăţenilor, unde guvernarea stă foarte prost, există riscul ca actuala guvernare să piardă următoarele alegeri.”
Vorbind despre nemulţumirile profesorilor care cer majorarea salariilor şi au protestat în această săptămână la Chişinău, jurnalistul observă că dascălii ar trebui să protesteze mai întâi faţă de cei din sistem care au salarii mari şi mai apoi să iasă în faţa guvernului:
„Aşa cum spun informaţii în a căror posesie am intrat şi pe care le cred veridice, preşedintele sindicatului profesorilor are un salariu de 30 de mii de lei lunar. În condiţiile acestea nu văd despre ce proteste reale poate fi vorba. Sigur că nu trebuie să omitem în mod real starea precară de salarizare a profesorilor, dar nu poţi să ieşi la proteste în condiţiile în care un preşedinte de sindicat din domeniul în care se protestează are o leafă de asemenea natură.”
