Linkuri accesibilitate

Fermierii se „asociază” ca să obțină credite


Membrii grupului de producători agricoli "Com-Fruct Fresh", Căuşeni
Membrii grupului de producători agricoli "Com-Fruct Fresh", Căuşeni

Banca Mondială a oferit o linie de credit de șapte milioane de dolari pentru investiții în utilaje pentru păstrarea şi ambalarea la standarde europene a fructelor şi legumelor.


Agricultorii moldoveni pot solicita granturi de maxim 350 mii de dolari pentru investiții în utilaje şi echipamente ce ar permite păstrarea şi ambalarea la standarde europene a fructelor şi legumelor. Singura condiție a Ministerului Agriculturii şi Băncii Mondiale, instituția care oferă banii, este asocierea agricultorilor în grupuri de producători. Ceea ce nu înseamnă însă revenirea la colhozuri pe banii Băncii Mondiale.

Suma totală a grantului oferit de Banca Mondială Republicii Moldova este de șapte milioane de dolari, iar autorităţile se aşteaptă ca peste 50 de grupuri de producători agricoli să beneficieze de acești bani. Singura problemă e că agricultorii moldoveni nu se grăbesc să se unească, până în prezent fiind înregistrate doar zece asocieri. Printre acestea şi grupul de producători agricoli specializați în creşterea şi comercializarea strugurilor, „Com-Fruct Fresh”, veniți de la Căuşeni astăzi la Chişinău să se intereseze cum pot să obţină banii oferiţi de Banca Mondială. Preşedinta grupului, Maria Gurschi, spune că nu întâmplător în denumirea grupului a fost ales cuvântul „fresh”, în traducere din engleză însemnând „proaspăt”. Agricultorii îşi propun să exporte strugurii de la Căuşeni pe piața europeană:

„Ca să putem să ajungem şi să arătăm europenilor că putem şi noi, moldovenii, să ne organizăm ca să ajungem la o piaţă mai practică şi mai bine determinată. Noi avem în plan să punem la punct şi o cameră de sortare şi fără o cameră de sortare noi nu o să putem să realizăm producția dată şi cu ajutorul proiectului, sperăm să obținem şi camera de sortare şi camera de prerăcire.”

Membrii grupului de producători agricoli din Căuşeni recunosc că nu le-a fost ușor să se asocieze. Calculele însă au fost convingătoare. Separat, fiecare dintre cei șase agricultori din grup deţin între trei şi șapte hectare de viță de vie. Împreună au peste 50 de hectare, explică Victor Canţir din Sălcuţa, Căuşeni:

„Din start eram nouă, apoi opt, şapte şi, până la urmă, am ajuns şase şi cred că grupul prezent este unul monolit, format şi mergem cu paşi siguri spre viitor.”

Europa Liberă: De ce din colegi au tot plecat? Nu ştiu încă producătorii moldoveni să se asocieze în grupuri?

Victor Canţir: „Sunt anumite condiţii: trebuie trei ani de activitate, nu au. Trebuie să nu fie grade de rudenie între noi – au apărut rude. Unii mai au frică de proiecte şi cred dacă îi se dă ceva, numaidecât îi se va cere înapoi şi se teme că nu va putea întoarce tot ce a primit.”

Temerea producătorilori agricoli este neîntemeiată, susţine preşedintele Agenţiei de Intervenţie şi Plăţi pentru Agricultură, Petru Maleru, or crearea acestor grupuri de producători porneşte de la proverbul „unde-s doi, puterea creşte”:

„De ce s-a decis anume eliberarea granturilor pentru grupuri şi nu pentru agricultori individuali? Foarte simplu răspunsul: o partidă omogenă de 20 tone şi mai mult când este livrată în reţelele comerciale, este necesar ca aceasta să fie corect ambalată, să fie omogenă şi prezentată în mod corespunzător. Pentru un singur producător agricol mic este, practic, imposibil să fie realizat acest obiect. Singura posibilitate este asocierea benevolă în grupuri de producători.”

Pentru a spulbera temerile agricultorilor, majoritatea dezamăgiţi de ruinarea vechilor colhozuri, expertul economic Viorel Chivriga crede că e de datoria autorităţilor să explice cât mai clar fermierilor care, de fapt, este menirea şi care sunt beneficiile asocierii în astfel de grupuri:

„Probabil că apare bariera psihologică bazată pe ce a fost în trecut, colhozurile, întreprinderile de stat, mulţi nu mai vor să se întoarcă în trecut. Această barieră psihologică poate fi ridicată numai în cazul în care apar nişte exemple foarte bune în care mai mulţi fermieri, mai mulţi producători de talie mică s-ar asocia pentru a produce şi pentru a accesa piaţa internă, cea externă şi pentru a veni cu nişte produse competitive şi pentru a genera nişte venituri care să fie sustenabile.”

Cele şapte milioane de dolari oferite de Banca Mondială sunt destinate procurării utilajelor şi echipamentelor care ar permite sortarea, spălarea, împachetarea şi păstrarea fructelor şi legumelor. Autorităţile promit şi crearea la Bălţi şi Cahul a două laboratoare pentru siguranţa alimentelor.
Previous Next

XS
SM
MD
LG