În Parlament s-a discutat joi o moțiune de cenzură a opoziţiei comuniste la adresa Guvernului Leancă bazată pe un motiv fals – cel că guvernul s-ar fi alăturat sancțiunilor occidentale la adresa unor înalți demnitari de la Moscova. Şi astăzi, şi mai înainte, autorităţile au subliniat cu tărie că doar sancțiunile europene împotriva foștilor oficiali ai regimului Ianukovici au fost susţinute. Comuniştii totuşi au insistat, spunând că guvernul minte, şi au folosit prilejul pentru mai multe critici, unele bazate din nou pe motive calificate ca inventate de premier - cum ar fi cel că reprezentantul oficial al Moldovei la ONU, Vlad Lupan, ar fi optat, în timpul votării săptămâna trecută a rezoluției Națiunilor Unite de condamnare a Rusiei pentru anexarea Crimeii, pentru lipsirea Rusiei de dreptul de veto în Consiliul de Securitate a ONU. Oricum, moţiunea a căzut, iar Liliana Barbăroşie a urmărit dezbaterea ei.
Câteva invinuri la adresa guvernului Leancă s-au putut desprinde astăzi din întrebările şi discursurile deputaţilor comunişti sonorizate în Parlament.
Mai întâi, că Executivul şi-ar fi atribuit împuterniciri nejustificate sprijinind, fără consultarea Parlamentului, sancţiunile europene împotriva demnitarilor ruşi adoptate pe fondalul crizei ucrainene. Sancţiuni pe care guvernul în realitate nu le-ar fi aplicat.
Apoi, guvernul mai este acuzat că a votat Rezoluția Națiunilor Unite de condamnare a referendumului în baza căruia s-a produs anexarea Crimeii, deşi, aşa cum cred comuniştii, ar fi trebuit s-o respingă, cum i-ar sta bine, sugerează opoziţia comunista, unui stat mic şi neutru. Aici s-a invocat şi o pretinsă declaraţie a reprezentantului oficial al Moldovei la ONU, Vlad Lupan, care ar fi optat, în ipostaza-i oficială de diplomat acreditat la ONU, pentru lipsirea Rusiei de dreptul de veto în Consiliul de Securitate a organizaţiei. Informaţie din nou respinsă de premier ca fiind neadevărată.
Opoziţia şi-a amintit şi de trimiterea militarilor moldoveni în Kosovo, extrem de criticată în urma cu câteva luni, la momentul adoptării deciziei de a trimite contingentul militar. De altfel, tocmai acea decizie a constituit şi ea subiectul unei moţiuni respinse anterior. Comuniştii au profitat de ocazie şi s-au arătat scandalizaţi de iniţiativa PLR de interzicere a retransmiterii în Moldova a mijloacelor de informare în masă ruseşti, dar şi cea a liberalilor despre ieşirea din CSI. Chiar dacă ambele iniţiative mai curând că vor rămâne în faza unor opţiuni neîmbrătişate de întreaga coaliţie de guvernare, comuniştii au ţinut să le treacă în lista de reproşuri.
Premierului Leancă i s-a imputat, de asemenea, că a acceptat sprijinul american în valoare de 10 milioane de dolari, anunţat duminică la Chişinău de adjunctul secretarului de stat al SUA, Victoria Nuland. Pentru întărirea unui nu ştiu care hotar, a punctat Vladimir Voronin:
„De ce nu recunoaşteţi, stimaţi colegi, că din numele minorităţii societăţii moldoveneşti, guvernul duce o politică antimoldovenească şi antirusească”, a tras linie sub toate aceste acuzaţii liderul comunist, Vladimir Voronin.
„Asistăm la o nouă moţiune de dragul moţiunii, a patra la număr în doar o jumătate de an. Pentru că nu înţeleg cum poţi să depui o moţiune împotriva unui fapt care nu a existat şi nu există.”
Moţiunea a primit 40 de voturi ale comuniştilor şi ale socialiştilor, majoritatea deputaţilor au respins-o. În luările lor de cuvânt din timpul dezbaterilor, deputaţii coaliţiei au spus că opoziţia şi-ar fi făcut din moţiunile împotriva guvernului o platformă de promovare a mesajului ei tot mai pro-rusesc şi anti-european.
Iar premierul Leancă a remarcat cu sarcasm ca opoziţia ar fi în pană de idei, odată ce prinde a-şi baza moţiunile pe subiecte pe care le-a numit „fanteziste”.
