Preşedintele PLDM Vlad Filat a anunţat că fracţiunea acestui partid a înregistrat un proiect de lege în Parlament, pentru examinare urgentă, care ar exclude termenul de prescripţie, de cinci ani, pentru tragerea la răspundere penală a persoanelor vinovate de crimele şi abuzurile comise în aprilie 2009. Dar va putea servi o eventuală lege în acest sens intenţiilor declarate? Această şi alte întrebări legate de aceste subiect - pentru discuţia cu fostul deputat, avocatul Vitalie Nagacevschi, preşedintele asociaţiei Juriştii pentru Drepturile Omului.
Europa Liberă: Aşadar, dle Nagacevschi, preşedintele PLDM, Vlad Filat, a anunţat înregistrarea în Parlament a unui proiect de lege prin care s-ar anula termenul de prescripţie de cinci ani în dosarul 7 aprilie 2009. În opinia Dvs., juridic, soluţia propusă de liberal-democraţi poate sta în picioare sau este contestabilă şi deci se poate prăbuşi la un moment dat?
Vitalie Nagacevschi: „Eu consider că este vorba despre o iniţiativă care nu este fără echivoc. De ce? Pentru că într-adevăr se abordează problema acţiunii legii penale în timp şi într-adevăr legislaţia Republicii Moldova interzice retroactivitatea legii penale în primul rând, în al doilea rând, această iniţiativă priveşte un număr limitat de persoane şi în asemenea circumstanţe se poate aborda problema şi din punctul de vedere al discriminării. Un grup de persoane care au comis anumite fapte în aprilie 2009 vor fi tratate altfel decât alte persoane, care au comis aceleaşi fapt, dar în altă lună a anului 2009, de exemplu. ”
Europa Liberă: Deja s-au formulat critici faţă de caracterul juridic vulnerabil al acestei iniţiative… În condiţiile în care toată lumea are la îndemână precedente în care cele mai sfinte intenţii au fost compromise prin inconsistenţa juridică a unor acte, îndoială pare a fi justificată… În opinia Dvs., şi aţi fost şeful Comisiei parlamentare de anchetă pentru elucidarea cauzelor şi consecinţelor evenimentelor de după 5 aprilie 2009, deci cunoaşteţi poate cel mai bine felul în care s-au întâmplat lucrurile atunci, în opinia Dvs. pur juridic vorbind au existat mecanismele necesare, adecvate care, pe parcursul a aproape iată cinci ani elucideze lucrurile şi să aducă în justiţie, respectiv, sub sentinţă vinovaţii?
Vitalie Nagacevschi: „Mecanismele au existat, există şi vor exista. Însă foarte mult depinde de voinţa politică şi de voinţa celor care pun în aplicare respectivele mecanisme. Să nu uităm că în principiu au existat anumite circumstanţe care au deturnat buna desfăşurare a urmăririi penale a evenimentelor din aprilie 2009. De ce? În primul rând deoarece după aprilie 2009, o perioadă de timp s-a menţinut guvernarea comunistă, care într-un fel sau altul a direcţionat urmărirea penală în altă direcţie decât spre adevăr. Şi de aceea fie nu au fost adunate probele necesare, fie ele au fost distruse. Şi să nu uităm că în mare parte probele urmau să fie adunate de persoanele care eventual ulterior ar fi trebuit sau chiar au fost diferite justiţiei.”
Europa Liberă: Dar acum liderul comunist Vladimir Voronin s-a declarat favorabil iniţiativei liberal-democraţilor … Cum poate fi apreciat acest sprijin în opinia Dvs. faţă de totuşi perpetuarea încercărilor de a afla cine sunt responsabilii de diferite fărădelegi produse atunci?
Vitalie Nagacevschi: „Această iniţiativă, în afară de carenţe juridice, mai are un caracter pronunţat populist şi, ca şi esenţă, nu poate să aibă un efect. De ce? Deoarece dacă exista voinţă sau posibilităţi ca acest dosar să fie dus până la sfârşit, este evident că cinci ani erau mai mult decât suficienţi pentru a face acest lucru. Dacă în cinci ani nu s-a făcut nimic, eu nu cred că se va face în 10, 20, 30 de ani. de aceea putem să prelungim acest termen de prescripţie până la nesfârşit, oricum rezultat nu o să avem.”
Europa Liberă: Cum ar fi trebuit poate să sune această propunere ca să nu se refere la un grup restrâns de persoane şi să nu fie discriminatorie, aşa cum sugeraţi mai devreme?
Vitalie Nagacevschi: „Da ea nu are dreptul la existenţă în genere această iniţiativă, deoarece ea nu va avea efect. Iar chiar dacă îl poate avea, acest efect este extrem de iluzoriu şi se referă la un număr extrem de redus de persoane. Dar dacă totuşi abordăm aşa problema, în aşa caz pur şi simplu trebuia să fie prelungit termenul de prescripţie pentru categoria respectivă de infracţiuni, fără a preciza că este vorba doar de persoane care au comis acest tip de infracţiuni în aprilie 2009, ci în genere toţi cei care au săvârşit infracţiuni similare ar fi trebuit să nimerească sub incidenţa acestei legi. În aşa caz nu ar fi fost vorba de discriminare.”
Europa Liberă: Şi cu ne-retroactivitatea cum se rezolvă? Dacă admitem că trece de votul parlamentului, faptul că legea penală nu poate fi retroactivă în republica Moldova clasa politică cum o rezolvă?
Vitalie Nagacevschi: „Există diferite soluţii, situaţii, interpretări, inclusiv cele pe care le dă CEDO şi Comisia de la Veneţia. Există precedente când în alte state s-a procedat la fel, încă în cazurile respective s-a abordat problema din următoarele puncte de vedere. În primul rând s-a constatat că termenul de atragere la răspundere penală încă nu a expirat, este similară la situaţia din republica Moldova. Şi al doilea moment, că legea care reglementează acţiunea legii penale în timp este una pur procesuală. La noi, în Republica Moldova, aparent această lege este una materială. De altfel, catalogarea unei legi depinde foarte mult şi de legislator, de Legislativ. Depinde în ce mod încorporează legea. La noi legea care reglementează acţiunea legii penale în timp este încorporată în Cod penal care este ca regulă eminamente un cod de legi materiale şi nu procedurale.”
Europa Liberă: Într-un interviu anterior spuneaţi, anticipând de fapt că o să expire acest termen de prescripţie, că acum singurul lucru care se poate face pentru victimele acelor evenimente este să le despăgubim. Totuşi, mai este posibil cumva să se împiedice ca să iasă basma curată cei care au fost găsiţi vinovaţi?
Vitalie Nagacevschi: „Să vă spun în felul următor: în principiu prescripţie este de fapt o soluţie. Pentru că aşa s-ar putea ajunge ca persoanele care se fac vinovate să recunoască atrocităţile comise de ele. Să nu uităm că chiar şi termenul de prescripţie poate fi aplicat numai cu acordul persoanei atrase la răspundere penală. Dacă persoana nu este de acord, în aşa caz urmărirea penală trebuie dusă până la capăt, să fie constatată vina persoanei şi ulterior să fie pronunţată o hotărâre ca să nu fie aplicată sancţiunea pe motivul scurgerii termenului de prescripţie. Oricum, leghea impune ducerea până la capăt a urmăririi penale şi formularea unor concluzii fără echivoc. Şi în asemenea circumstanţe, cred eu oricum ar fi trebuit în mod normal să fie foarte clar cine şi de ce fapte se face vinovat. În ceea ce priveşte despăgubirile, ele trebuiau să fie făcute, în măsura posibilităţilor din câte am înţeles ele au fost făcute… Dar noi nu trebuie să uităm de cea mai importantă problemă care nu se atinge practic. Este vorba despre organizatori şi persoanele care au deturnat manifestaţiile paşnice spre violenţă – iată aceasta este întrebarea la care majoritatea oamenilor aşteaptă răspuns.”
Europa Liberă: Tehnic, dacă admitem că un astfel de proiect de lege „trece”, ce au la îndemână contestatarii unui asemenea act? A propos, faptul că justiţia – cum consideră mulţi - nu a triumfat în dosarul 7 aprilie şi există temeiuri rezonabile să se creadă că un sistem corupt sau viciat a împins lucrurile la limita prescripţiei.. poate fi atacat în vreun fel de cineva care se consideră nedreptăţit? Sau trenul a plecat?
Vitalie Nagacevschi: „În principiu s-ar putea de încercat de iniţiat o acţiune – actio popularis – însă eu nu cred în succesul acesteia din mai multe puncte de vedere. În primul rând pentru că nu există la noi o practică foarte clară. În al doilea, deoarece o asemenea iniţiativă se va ciocni de aceleaşi piedici care au împiedicat evoluţia normală a dosarului. Şi, a propos, iniţiatorii unei astfel de acţiuni nu ar putea apela şi la CEDO, deoarece Curtea nu acceptă astfel de acţiuni.”
Europa Liberă: Dvs.,dacă aţi fi fost deputat acum, aţi fi votat o asemenea lege?
Vitalie Nagacevschi: „Din punct de vedere juridic, nu aş fi votat-o, dar din punct de vedere politic aş fi fost constrâns să o votez. Altminteri, eu cred că acest proiect de lege va trece prin Parlament, deoarece politic ar fi greşit să nu votezi, şi cel mai interesant e că din punct de vedere politici nimeni nu-l va ataca la Curtea Constituţională. Şi nici cei pe care îi vizează, atraşi la răspundere penală, nu vor cere declararea neconstituţionalităţii acestei legi prin intermediul instanţelor judecătoreşti, deoarece pe ei foarte puţin o să-i atingă această lege.”
Europa Liberă: Vă mulţumim.
