Situatia din Ucraina a dominat agenda reuniunii summitului pentru securitate nucleara de la Haga si convorbirile grupului celor 7 puteri economice ale lumii. La conferinta de presa din aceasta dupa amiază de la Haga, preşedintele Statelor Unite, Barack Obama, a raspuns mai multor întrebari legate de Ucraina, situaţia Crimeii si a regiunii.
„Anexarea Crimeii nu este o afacere incheiată”, a spus preşedintele american, care a precizat ca, desigur, solutionarea problemei Crimeii nu este una simpla, dar Statele Unite si aliatii lor europeni vor cauta sa menţina presiunile asupra Moscovei si nu vor recunoaşte aceasta anexare.
Barack Obama a spus se pare ca Rusia isi face anumite calcule, dar ca Kremlinul este conştient de opozitia comunităţii internaţionale faţă de politica sa in Ucraina. Obama a numit Rusia „o putere regionala” care îşi ameninţă vecinii nu pentru ca ar fi puternica ci, dimpotriva, din slabiciune. In opinia liderului de la Casa Alba, Rusia are suficienta putere si influenţa in Ucraina încit nu ar fi fost nevoie să îşi trimită trupele ca sa îşi întăreasca pozitiile.
Intrebat ce mesaj trimit Statele Unite ţărilor NATO din regiune care simt „ameninţarea” militara a Rusiei si celorlalte, precum Moldova, preşedintele american a răspuns că Alianţa Nord Atlantica isi va apăra membrii, iar în cazul ţărilor din regiune care nu sunt in NATO – precum Moldova, Georgia si Ucraina – Statele Unite le vor susţine economic, politic si diplomatic.
„Cred ca este extrem de important pentru noi toţi să respingem noţiunea ca vorbitorii de limba rusa sau rusii din Ucraina sunt ameninţati si ca acest lucru ar putea cumva justifica actiunea Rusiei. Nu exista nici o dovada ca vorbitorii de limba rusa ar fi fost în vreun fel amenințați. Daca a fost ceva, au fost provocari care au creat ciocniri in Ucraina, dar cind aud analogii cu Kosovo, unde mii de oameni au fost macelariţi de guvernul lor, comparaţia este total lipsita de sens.”
In ceea ce privește sancţiunile impuse Rusiei si cele ce ar putea sa urmeze, preşedintele american s-a menținut ferm pe pozitie:
„Chiar daca aceste sancţiuni ar putea sa cauzeze perturbari economiilor tarilor occidentale si anumitor industrii, am fost foarte încurajat de fermitatea si de dorinţa tuturor ţărilor de a participa la acest proces.”
Ingrijorari limpezi despre masarea forţelor ruse la granita estica cu Ucraina au fost exprimate astazi si de secretarul general al NATO, Anders Fogh Rasmussen:
„Pot să vă asigur că suntem foarte îngrijorati de desfasurarea masiva a forţelor ruseşti de-a lungul granitelor cu Ucraina. Noi, ca alianţa, ne concentrăm pe apărare si pe descurajarea actiunilor militare. Si toate ţările aliate din NATO pot sa fie sigure de hotarirea noastra de a le oferi o apărare efectiva.”
Secretarul general al Alianţei Nord Atlantice a spus si că NATO este pregătit sa ajute Ucraina: „Suntem acum in procesul de a discuta cu Ucraina cum am putea sa mărim sprijinul pe care il acordăm.”
Dupa summitul de la Haga, Statele Unite si Ucraina au dat un comunicat comun în care se spune ca „acţiunile Rusiei subminează baza actualei arhitecturi de securitate internaţionala şi pun in pericol pacea si securitatea in Europa”.
Grupul G7 a avertizat Rusia ca ar putea sa fie subiectul unor noi sancţiuni internaţionale economice, daca îşi continua eforturile de a destabiliza Ucraina. G7 şi-a suspendat colaborarea cu Rusia, pina cind Moscova işi va schimba „cursul” relatiei cu Ucraina. De aceea, summitul G7, care ar fi trebuit sa fie găzduit de Rusia, care face parte din asa numitul G8, a fost suspendat. O decizie ce nu a părut sa il impresioneze pe ministrul rus de externe, Serghei Lavrov:
„Daca partenerii nostri occidentali considera formatul G8 ca fiind demodat, atunci aşa sa fie! In ceea ce ne priveste, noi nu ne agăţam de acest format si nu credem ca e mare lucru daca nu va mai funcţiona. Dar de dragul experimentului putem să aşteptam un an sau doi si vom vedea cum vor evolua lucrurile față de el.”
Şeful diplomatiei Moscovei a spus si ca oricum deciziile economice globale se iau in cadrul grupului G20, din care fac parte si economiile emergente şi Rusia.
La Kiev, astazi a fost anunţata demisia ministrului interimar al apărarii Ihor Teniuk. El esre considerat răspunzător pentru modul in care a gestionat criza din Crimeea. El a fost inlocuit de generalul Mikailo Koval.
La Berlin, organizatia Huimn Rights Watch a anunţat ca doi activisti politici ucraineni au fost bătuţi şi torturati in Crimeea. Cei doi venisera să organizeze acţiuni împotriva referendumului din 16 martie. Cei doi au fost ţinuti in detentie timp de 11 zile. Directorul organizaţiei pentru Europa si Asia Centrala, Hugh Williamson a cerut investigarea imediata a cazurilor. De asemnea, organizatia şi-a exprimat îngrijorarea faţă de soarta a șase ofiteri ucraineni, despre care nu se mai stie nimic, dupa ce forţele ruseşti au preluat controlul peninsulei. Colonelul Iuri Mamciur este unul dintre cei dati dispăruţi şi despre care se crede ca a fost capturat simbata, dupa ce forţele ruseşti au preluat baza de la Belbek. Apropiati ai generalului spun ca ar fi reţinut in portul Sevastopol, la baza flotei ruse de la Marea Neagra.
Şeful serviciului de graniceri al Ucrainei, Volodimir Litvin şi-a exprimat si el îngrijorarea in legatura cu mişcările de forţe ruseşti din regiune: „Masarea trupelor ruseşti continua. La inceput au facut exercitii militare. Acum că exercitiile au luat sfirsit, militarii ruşi sunt in continuare in aceleasi locuri şi noi stim despre asta si putem să ii vedem. Aceste trupe fac manevre in fiecare zi in apropierea frontierei noastre de stat. Ele reprezintă o provocare continuă in apropierea graniței noastre, mai ales noaptea…”
