Situaţia din Crimeea nu se compară cu cea din Transnistria, aceea din Ucraina nu se compară cu situaţia din Republica Moldova, declară, între altele, Europei Libere, Alexander Alekseev, ambasadorul Rusiei la Consiliul Europei, într-un interviu acordat Iolandei Bădiliță, corespondenta noastră la Strasbourg.
Europa Liberă: Vocea Rusiei a publicat pe site-ul său sâmbătă o informatie potrivit careia „Rusia va rupe teritoriului Ucrainei, Transnistria ajungând astfel parte componentă a estului rusofon al Ucrainei. Drept consecinţă, Comisia de mediere şi soluţionare a conflictului din Transnistria va rămâne fără obiect şi se va autodesfiinţa. Acesta este cazul cel mai fericit pentru că pe modelul Crimeei, R. Moldova (sau o parte din aceasta) ar putea decide prin referendum să se alăture şi ea estului rusofon al Ucrainei”. Acesta este motivul pentru care Federaţia Rusă susţine regimul regiunii separatiste Transnistria?
Alexander Alekseev: „Nu sunt de acord cu ce s-a spus la Vocea Rusiei. Aceste asertiuni nu au nimic de-a face cu orice poziţie oficială a Federaţiei Ruse. Ca urmare nu doresc să comentez acest pasaj de la Vocea Rusiei. Cât priveşte întrebarea „De ce Rusia susţine regimul regiunii separatisteTransnistria” răspunsul meu este: pentru că este vorba de populaţie rusă.
Regimul de acolo este susţinut nu doar de Rusia, ci şi de Ucraina, căci se află la graniţa cu Ucraina. Operaţiunile comerciale se fac, în special, pe teritoriului ucrainian si prin folosirea portului Odesa, ca urmare nu vad de ce ar trebui să vorbim despre Transnistria, unde situaţia este total diferită faţă de cea din Crimeea, după cum situaţia in Moldova este total diferită de cea din Ucraina.”
Europa Liberă: Da, dar trupe ruseşti sunt în ambele regiuni. Atât in Transnistria cât şi in Crimeea.
Alexander Alekseev: „Referitor la trupele ruseşti in Transnistria, va reamintesc ca aproximativ 1000 de soldaţi ruşi sunt acolo ca urmare a acordului dintre Moldova, Ucraina, Federaţia Rusă si OSCE pentru a menţine pacea in regiune, după terminarea conflictului dintre partea moldoveneasca si partea rusă a Moldovei, acum ceva ani.
Dacă numiţi aceşti aproximativ 1000 de soldaţi ruşi din Transnistria „trupe” este alegerea Dvs. Noi nu le numim aşa. Noi ii considerăm personal rusesc care staţionează acolo în baza unor acorduri internaţionale. Chiar dacă le numiţi „trupe”, 1000 de persoane care staţionează în Transnistria nu pot controla situaţia de acolo sub nici o formă. O altă parte a functionarilor rusi din Transnistria are in grija echipamentul militar rămas acolo de pe vremea celui de-al doilea război mondial.”
Europa Liberă: Dna Brasseur, preşedinta APCE, ne-a declarat vinerea trecută ca referendumul din Crimeea nu poate fi recunoscut pentru că incalcă legislaţia internatională. Pe de altă parte, având in vedere ca Rusia deja a declarat ca va recunoaste acest referendum, nu se poate întoarce o astfel de alegere împotriva Rusiei? Dacă într-o zi cecenii sau tătarii din Rusia vor organiza un referendum pentru independenţă, va fi Rusia de acord? Va recunoaşte Rusia un astfel de referendum?
Alexander Alekseev: „Aş dori să înţelegeţi o mică diferenţă. După câte ştiu, populaţia din Crimeea nu va merge la referendum pentru independență. In Scoţia, in Catalonia se va merge la referendum pentru independenţă. In Crimeea populaţia poate alege: să se alăture Federaţiei Ruse (ca republică, nu ştiu cum vor cere asta) sau să se revină la Constituţia Crimeei din 1992. Potrivit acestui document Crimeea era „Republica Crimeea”, cu preşedinte ales, şi toate relaţiile dintre Crimeea si Ucraina ar trebui să se bazele pe tratate bilaterale. Era Republica Crimeea in cadrul statului ucrainian. Acestea sunt optiunile.
Pe de altă parte, deşi o respect foarte mult pe dna Brasseur ca politician, daţi-mi voie să vă reamintesc concluziile Curții Internationale de Justitie (de la Haga) din iulie 2010, care spune „legislatia internationala generala nu mentioneaza nici o interdictie a declararii independentei”. SUA au emis un memorandum care spune „este clar ca declaratiile de independentă violeaza, de regula, legile interne. Aceasta nu inseamna insă ca s-a produs o incalcare a legislatiei internationale”.
Cazul Kosovo. Germania a fost de acord cu acest punct de vedere spunand ca „declaraţia de independenţă care a condus la secesiune, ca şi secesiunea în sine, arată situaţia de fapt, sunt fapte consumate. Legalitatea acestora poate fi discutata la nivelul legilor locale, nationale, dar nu constitutionale. Legislatia internationala este „tacuta” la acest subiect”.
Europa Liberă: Spuneţi că Rusia ii apără pe cetăţenii ruşi in Crimeea de extremiști, nazisti, nationalisti. Dar OSCE a trimis o misiune acolo pentru a vedea situaţia la faţa locului, care nu a fost lăsată să intre in regiune. Rusia este parte a OSCE.
Alexander Alekseev: „De cine au fost trimişi in Crimeea? A discutat secretariatul OSCE cu autorităţile locale din Crimeea? Nu. Ei au venit la graniţă si au spus lasaţi-ne sa intram. Mai intai ar fi trebuit sa spuna cu ce mandat vin, cine i-a trimis. Daca, spre exemplu, vine cineva in Alsacia...
Europa Liberă: Va vorbi mai intâi cu Parisul...
Alexander Alekseev: „Dar aceasta este o situaţie cu totul diferită. Crimeea a fost nevoită să amplaseze ceva forțe de apărare pe teritoriul sau. Pentru că, cu câteva zile in urma, formatiunea Sectorul Dreptei de la Maidan a ocupat cladiri ale administratiei publice, inclusiv incercarea de ocupare a Minsterului de interne. Au trebuit sa reactioneze. Si cand OSCE a venit la granita, fara sa ii informeze ca vin, atunci li s-a spus sa formuleze mandatul si scopul misiunii. Si cei din misiune nu au stiut sa raspunda la acesta intrebare.”
Europa Liberă: Dar s-a vorbit cu autorităţile de la Kiev.
Alexander Alekseev: „Acelea nu sunt legale.”
Europa Liberă: L-am auzit ieri pe Dl Lavrov spunând ca Rusia are o solutie pentru Ucraina. Care este aceasta?
Alexander Alekseev: „Dl Lavrov a propus sa se revina la acordul din 22 februarie, si sa se vada cum se poate pune in aplicare. Care, a propos, nu a fost acordul nostru, ci a trei ministri de externe din UE.”
