Linkuri accesibilitate

Grigore Furtună: „Cursul valutar nu reflectă nimic din ceea ce se întîmplă în țară...”


Un interviu despre politicile Băncii Naționale a R. Moldova și fluctuațiile leului cu economistul Grigore Furtună, membru al Ligii Bancherilor.




Europa Liberă: Guvernatorul Băncii Naționale, domnul Drăguțanu, a făcut bilanțul anului bancar 2013 și a declarat că sistemul bancar moldovenesc a încheiat anul 2013 cu un profit cumulat de peste un miliard de lei, aproape dublu față de profitul înregistrat în 2012. Despre ce vorbesc acești indici, domnule Furtună?

Grigore Furtună
Grigore Furtună
Grigore Furtună: „Nivelul de profitabilitate, însăși volumul global al profitului bancar pot vorbi despre mai multe lucruri. Pe de o parte, indică o funcționare lentă, normală, cu succes a instituțiilor bancare din țară. Dacă ne uităm sub ceea ce se petrece, pot apărea întrebări.”

Europa Liberă: Care întrebări?

Grigore Furtună: „Cum funcționează aceste instituții.”

Europa Liberă: Și cum funcționează ele?

Grigore Furtună: „Rămâne o problemă transparența capitalului băncilor.”

Europa Liberă: Și ar lipsi această transparență?

Grigore Furtună: „Da.”

Europa Liberă: Cum ar trebui să fie în realitate?

Grigore Furtună: „Ar trebui ca, cel puțin, acționarii unei bănci să știe beneficiarul final, adevărat al pachetului de acțiuni, cum trebuie de reglementat aceasta în legislație, în alte reglementări ale Regulatorului nostru principal, Băncii Naționale. Acesta e treaba specialiștilor. Există experiență deja în privința aceasta, așa că noi putem și prelua experiența. Dar se cere de la Banca Națională o altă atitudine față de problema sa ca instituție care supraveghează activitatea acestui sector.”

Europa Liberă: Și aceasta se răsfrânge negativ asupra activității bancare?

Grigore Furtună: „Da, fiindcă neștiind, nu putem aprecia capabilitatea unei sau altei persoane de a influența deciziile, politicile activității unei bănci. Când se știe beneficiarul eficient, atunci se vede dacă este acțiunea concertată, nu este acțiunea concertată, este influență, nu este influență.”

Europa Liberă: De ce beneficiarul nu își divulgă identitatea?

Grigore Furtună: „Cred că sunt motive care îl fac să se ascundă, poate și veniturile, și faptul că este un deținător de capital în proporție. Recent, președintele Băncii Victoriabank ne spune că, iată, sunt un grup de acționari în spatele cărora stă o anumită persoană. Persoana ce, din interese filantropice stă în spate? Dar, dacă acel grup de acționari acționează sub influența unei persoane, înseamnă că ar trebui aceasta să fie reflectat în toate lucrurile. Ar trebui să fie pusă problema de ce nu se dezvăluie informația definitiv, de ce? Ce îi leagă?

Înseamnă că este un interes de a ascunde activitatea concertată. Dar nu se poate ca instituția bancară să funcționeze pe așa principii, îndosite. Principiile trebuie să fie clare și pentru toți acționarii, și pentru cei care sunt creditorii acestei bănci, și pentru cei care creditează această bancă.”

Europa Liberă: Domnule Furtună, să vorbim despre cursul valutar și supravegherea bancară. E un fenomen pozitiv ceea ce se întâmplă astăzi pe piața valutară?

Grigore Furtună: „Cursul valutar, începând cu vara anului 2013, la noi nu reflectă nimic din ceea ce se întâmplă în țară.”

Europa Liberă: Cum să nu reflecte nimic?

Grigore Furtună: „El reflectă niște exerciții aplicate de conducerea Băncii Naționale pentru a asigura acea evoluție a cursului valutar a leului pe care o avem. Dar el nu reflectă situația pieței. El trebuie să fie un derivativ al funcționării pieței, al cererii și ofertei, dar nu e așa ceva. El nu reflectă aceasta.”

Europa Liberă: Un dolar a ajuns la 13,46, un euro a ajuns la 18,35 lei.

Grigore Furtună: „El nu reflectă proporția dintre cerere și ofertă. El reflectă niște acțiuni ale Băncii Naționale de a procura, cu orice preț, absolut neargumentat, fiindcă care trebuie să fie intervenția Băncii Naționale? De a ține echilibrul, dar nu de a majora cursul, cursul valutei străine față de leu și de a diminua leul. Nu.”

Europa Liberă: Dar leul până acum se menținea artificial?

Grigore Furtună: „El nu se menținea. El tot timpul se devaloriza, în lipsa unor premise macroeconomice din țară, în lipsa premiselor.”

Europa Liberă: Care sunt aceste premise?

Grigore Furtună: „Exportul. Exportul crește. Eu nu știu dacă e export curat sau reexport, dar exportul crește, ni se arată, ne putem numai bucura. Care e altă premisă? Creșterea economică. Creșterea economică o avem. Șomajul? Nu aș spune că e exagerat, că ceva a izbucnit. Nu. Sursele valutare ale țării și necesitățile valutare – toate sunt normale.

Din contra, venirea de valută în țară e așa că pentru leu ar trebui să fie, cel puțin, menținerea plafonului care era, încă prin iunie-iulie anul trecut. Nu sunt motive. Noi avem supravenire de valută. Dar care a fost necesitatea să se ocupe Banca Națională – nu știu, nu o cunosc, nu o înțelege nimeni. Iată, am făcut cunoștință cu un material foarte interesant. Da, se vede o anumită orientare inexplicabilă a cursului euro față de dolar, euro cu cel care se întâmplă în Rusia, cu rubla rusă. Dar ce avem noi comun? Acolo e o altă treabă. Eu de aici nu pot discuta de ce în Rusia se face așa, dar noi nu avem absolut nimic, ca să ne legăm de ei.”

Europa Liberă: Moldova depinde de importul de resurse energetice. Și poate de aceasta se compară situația din Republica Moldova cu cea din Federația Rusă?

Grigore Furtună: „Importatorul de resurse energetice nu e interesat în deprecierea leului, el suferă. Exportatorii poate că da. Dar importatorii nu.”

Europa Liberă: Deprecierea leului duce la majorări de prețuri în lanț. Ce se poate întâmpla?

Grigore Furtună: „Da. În primul rând, sărmanii pensionari, ei trebuie să cumpere medicamente. Ei trebuie să plătească prețuri nebune la medicamente, dar nu numai. Vrem-nu vrem, dacă plătim după cursul pe care ni-l creează Banca Națională, înseamnă că noi procurăm scump energia electrică, petrolul, gazele naturale. Și aceasta se reflectă. Furnizorii nu pot să ne vândă mai ieftin. Va fi majorarea prețurilor și la benzină, și la ce vreți, la tot absolut.”

Europa Liberă: E previzibil ce se va întâmpla în continuare cu leul moldovenesc?

Grigore Furtună: „Mai devreme ori mai târziu, trebuie să se întâmple ceva prost. Poate fi o schimbare a proporției inverse, a leului cu valutele străine și aceasta tot nu e bine. Normal e când fluctuațiile sunt temperate. Fluctuațiile, pe care ni le-a făcut Banca Națională, sunt proaste, sunt o lovitură pentru economia națională.”

Europa Liberă: Pe de altă parte, moldovenii continuă să se împrumute de la bănci. Am înțeles că numai în luna decembrie au luat ca împrumut cinci miliarde de lei.

Grigore Furtună: „Mulți agenți economici, chiar persoane fizice, adică împrumutați individuali, au făcut împrumuturi bancare în valută străină.”

Europa Liberă: Da, la mare căutare sunt și creditele în valută.

Grigore Furtună: „Și acum trebuie să le achite, să cumpere valută cu prețurile de acum, adică să plătească mult mai mult decât își închipuiau atunci când au luat împrumuturi. Parcă direcționat, nu aș zice că intenționat, dar direcționat creăm probleme la împrumutați și, respectiv, la bănci. Banca trebuie să obțină restituirea creditului. Dacă l-a dat în dolari, trebuie să fie în proporții, dar de unde să ia banii cel care a făcut împrumutul în dolari sau în euro? El, ce, vinde grâu sau floarea-soarelui cu un preț mai ridicat? Nu. El devine mai sărac.”

Europa Liberă: Pe de altă parte, moldovenii au depozitate în băncile din țară sume destul de frumușele, dintre care cea mai mare pondere aparține populației.

Grigore Furtună: „Da. Dar, iată, avem în acele zeci de miliarde de depozite ale persoanelor fizice, dar câte din ele depășesc, să zicem, suta de mii sau cinci sute de mii? Majoritatea nu sunt așa, ele sunt mizerabile. Deși pentru ele zguduirile acestea, pe care le creăm prin cursul valutar, nu sunt favorabile.”

Europa Liberă: Ce sfaturi, ce sugestii ați avea pentru conducerea sistemului bancar?

Grigore Furtună: „Eu cred că, în genere, în ceea ce se referă la supravegherea bancară și în ceea ce se referă la cursul valutar și, în genere, la activitatea Băncii Naționale, ar trebui să revină niște schimbări esențiale, în primul rând, în practica activității Parlamentului și a guvernului în ceea ce privește cum acționează această instituție, nu din punct de vedere a o strâmtora. Ea trebuie să își păstreze independența, dar a aprecia, a intra în esență e necesar.

Nu se discută totalurile anului Băncii Naționale. Nu se discută. Și nu numai cu ceea ce vine, să zicem, Banca Națională și Comisia, trebuie să fie și opinia specialiștilor independenți, Liga Bancherilor, Asociația Băncilor, Patronatul. Pot fi opinii și ele trebuie să fie acolo expuse și luate în considerație. Dar așa, noi avem o instituție care face ce vrea, cum vrea, sub influențe diferite, dar fără a face dare de seamă și a-și lua responsabilitate de ceea ce a rezultat din cum se face.”

Europa Liberă: Politicul a pătruns în Banca Națională?

Grigore Furtună: „Nu pot spune cine a pătruns, cum a pătruns, dar am impresia că nu este o activitate independentă. Independența trebuie să fie adevărată. Iată, voi ați luat hotărâri, care e transparența capitalului?”
XS
SM
MD
LG