Linkuri accesibilitate

Chuck PALAHNIUK, Fight Club


Un titlu clasic al literaturii underground.




Cum adeseori se întâmplă, povestea unui succes începe cu un eşec usturător – refuzat de editorii newyorkezi, pe motiv că ar fi „prea întunecat şi prea riscant”, romanul Fight Club, de Chuck Palahniuk, Polirom, 2012, confirmă o dată în plus că „ceea ce nu ne ucide, ne face mai puternici” – rescris, în sensul radicalizării discursului, cartea apare în 1996, devenind apoi un titlu clasic al literaturii underground.

„Tyler spune că deocamdată sunt departe de fund. Şi că dacă nu cad până la capăt, nu pot fi salvat. (…) Nu-i suficient să renunţ la bani, la proprietăţi şi la cunoaştere. (…) Trebuie să fug de autoperfecţionare şi să mă îndrept spre dezastru”, şi astfel se pune la cale o diversiune generală, Proiectul Haos, al cărui scop „era să-l înveţe pe fiecare participant (…) că stă în puterea lui să schimbe istoria. Că fiecare dintre noi poate prelua controlul asupra lumii”. De unde avangardiştii îi pictau mustăţi Giocondei, acum chemările se radicalizează: „Dă foc Louvre-ului, şi şterge-te la cur cu Mona Lisa.” Între timp, Fight Club-urile se înmulţesc ca ciupercile atât pe coasta de Est, cât şi pe coasta de Vest ale Statelor Unite, iar rezultatul este că „după o noapte la Fight Club, tot ce se întâmplă în lumea reală are volumul dat la minimum”, şi asta deoarece „nicăieri nu te simţi aşa de viu ca la Fight Club. Când eşti doar tu şi celălalt – doar doi tipi la o bătaie; câte o bătaie pe rând; bătăile durează atât cât e nevoie –, sub unicul bec din tavan, în mijlocul tuturor celor care te privesc.” Până şi umorul nu poate fi decât… negru în această lume a manipulării totale: „Tyler se lasă pe spate şi mă-ntreabă:
  • Dacă Marilyn Monroe ar fi acum în viaţă, oare ce-ar face? (…)
  • Ar râcâi capacul coşciugului.”
Aşa se întâmplă când oamenilor li se bagă în cap: „Nu sunteţi un fulg de zăpadă perfect şi unic. Cultura noastră ne-a făcut pe toţi la fel. Cu toţii vrem acelaşi lucru. La nivel individual, nu reprezentăm nimic”. Noroc că nu toată lumea gândeşte la fel…
3 februarie ’14

Ascultă podcasturile Europei Libere

Previous Next

XS
SM
MD
LG