S-au împlinit exact 20 de ani de când există Parteneriatul pentru Pace - un program NATO gândit de alianţă imediat după destrămarea Uniunii Sovietice pentru a asigura stabilitatea continentului european apropiind între ele state non-membre NATO cu cele din cadrul alianţei.
Republica Moldova este unul dintre cele 22 de state care s-au alăturat programului fără a avea şi aspiraţia de a intra în NATO. Am discutat despre participarea moldovenească la Parteneriatul pentru pace cu Vladimir Ababii, şeful direcţiei planificare strategică şi politici de apărare din cadrul Ministerului Apărării de la Chişinău:
Vladimir Ababii: „Cel mai mare beneficiu pe care l-a avut Armata Naţională de la participarea la acest program este perfecţionarea performanţei atât individuale, cât şi colective, deci ridicarea potenţialului militarilor. Or, în perioada respectivă militarii moldoveni au participat la o multitudine de cursuri. Primordială deci a fost creşterea inter-operativităţii dintre statele NATO şi cele care aveau aspiraţia de a se integra în Alianţa Nord-Atlantică, dar şi cele care aveau deja statut de neutralitate, prin urmare nu puteau din aceste considerente să se integreze. Şi al doilea scop era cooperarea între aceste state.”
Europa Liberă: În prezent există activităţi la care participă militarii moldoveni în cadrul acestui program?
Vladimir Ababii: „Desigur. Anual, conform acestui program, se elaborează câte un plan individual care se compune dintr-o sumedenie de activităţi. Pentru anul 2014 sunt planificate în jur de 120 de activităţi, bunăoară. Vom participa doar la vreo 8-9 exerciţii – parte componentă a acestui program. De aceea, chiar de la începutul anului aceste activităţi se derulează consecutiv şi planificat. Programul respectiv este între statele partenere, cum ar fi de exemplu Republica Moldova, şi NATO, deci nu este un program în care Republica Moldova cooperează cu un anumit stat, de exemplu Elveţia. Totodată trebuie să spunem că fiecare din aceste state, mai puţin Republica Moldova, cu părere de rău, sper să ajungem şi noi la performanţa respectivă, deci fiecare stat vine cu contribuţia sa. Elveţia de exemplu vine cu un curs la care participă atât reprezentanţi ai statelor membre, cât şi ai statelor partenere. Sperăm şi noi în viitor să venim cu contribuţia noastră în programul respectiv.”
Europa Liberă: Da cu ce anume am putea noi contribui?
Vladimir Ababii: „Mă refer la cursuri care au curriculă internaţională şi la care ar putea să participe şi Republica Moldova. Datorită acestui program, centrul de pregătire continuă a Academiei militare a Forţelor armate a fost acreditat acum doi ani şi este parte componentă a reţelei respective. Ceea ce înseamnă că, teoretic, acest centru ar putea să ofere un curs la care, de rând cu reprezentanţii Armatei naţionale a Republicii Moldova, şi reprezentanţi ai altor state.”
Europa Liberă: Da ce ne împiedică până acum?
Vladimir Ababii: „E vorba de cheltuieli financiare. Bugetul Ministerului Apărării este cu părere de rău unul auster şi nu ne permite să ne demonstrăm posibilităţile în măsură deplină.”
Europa Liberă: Tot în cadrul Parteneriatului pentru Pace Moldova se va alătura cu militarii săi misiunii din Kosovo?
Vladimir Ababii: „Şi da, şi nu. Da, pentru că datorită Parteneriatului, unitatea care va participa în misiunea respectivă a fost instruită, a fost acreditată şi este gata să participe în misiunea respectivă. Şi nu, pentru că programul respectiv nu are ca sarcină propriu-zisă participarea în misiuni. Sunt două procese care sunt interconectate, dar sunt independente totuşi unul de altul.”
Europa Liberă: Şi această misiune, când va începe, când vor pleca propriu-zis militarii?
Vladimir Ababii: „În viitorul foarte apropiat. Ne aşteptăm şi noi să finalizăm negocierile cu partenerii noştri care, sperăm, ne vor ajuta în transportarea şi detaşarea contingentului în centrul de operaţiuni.”
