Georgienii aleg un nou preşedinte. Mikail Saakashvili, preşedintele lor de dupa „revolutia trandafirilor” din noiembrie 2003, nu mai are dreptul la un nou mandat şi va trebui sa lase modernul palat prezidenţial de la Tbilisi unui alt locatar.
Pentru unii georgieni, Mikail Saakaşvili va rămâne eroul „revolutiei trandafirilor”, care l-a îndepărtat de la putere pe Eduard Şevardnadze şi care a deschis in nou capitol in istoria acestei ţări sud caucaziene.
Cei care il vad in aceste culori pe liderul de la Tbilisi susţin cu tarie că a fost un factor modernizator pentru societatea georgiana, traditionalista si cu multe reflexe ale perioadei sovietice.
Alţii vad in el un lider autoritar care a opresat opozitia, care şi-a persecutat rivalii şi care şi-a dus ţara intr-un război de necîştigat cu Rusia, rezultat prin pierderea a 30 % din teritoriul ţării.
Saakașvili îşi înţelege unele din greşelile trecutului aşa cum a declarat în ultimul său discurs la Naţiunile Unite, discurs care a provocat retragerea ostentativa a delegaţiei Rusiei din sală:
„În goana noastra pentru a impune o nouă realitate, împotriva unor ameninţări interne şi externe, am luat-o de multe ori pe scurtătură şi am făcut cu siguranţă greşelu, am mers căteodata prea departe şi altă data nu îndeajuns de departe. Imi asum in întregime responsabilitatea pentru toate eşecurile…”
Thomas de Waal, de la Centrul Carnegie din Washington, crede ca greşeala cea mai mare a lui Mikail Saakaşvili a fost de a încerca o modernizare a societăţii georgiene, fără însă angajarea acesteia:
„Problema e ca fost o modernizare de sus în jos, fara a angaja societatea. A fost ideea că impunem un regim luminat, occidentalizat, modern şi ca vom folosi toate metodele posibile, inclusiv unele abuzive, pentru a ajunge la ţelul final.”
Ţelul final a fost orientarea hotarită a Georgiei către Uniunea Europeana si Alianța Nord-Atlantică. In iunie 2004, Saakaşvili era ales cu 96% din voturi: era considerat „eroul naţiunii”.
Cruciada sa de modernizare a ţării a avut rezultate amestecate, dar a reuşit sa combata eficient corupţia, produsul intern brut al ţării sale s-a dublat, investitiile straine au fost in creştere continua, Georgia se plaseaza acum in clasamentul Băncii Mondiale a ţărilor în care se pot face afaceri cel mai usor pe locul 9.
Un recent sondaj de opinie Gallup arata ca numai 25% dintre georgieni cred ca tara lor este corupta, fata de 52% care credeau asta in 2007. Cu aceste cifre, Georgia se apropie de standardele Norvegiei şi lasă în urma multe ţări occidentale cu democratii consolidate.
Thomas de Waal: „Succesul a fost in intarirea statului, in cladirea unui stat viabil, care asigura servicii publice, unde nu exista corupţie la nivel inferior, unde birocraţia funcţioneaza, care a putut sa cladeasca infrastructură, drumuri. A adus profesionisti in ministere si in diplomatie.”
Analistul politic Ghia Nodia completează: „Sub Şevarnadze, salariile la stat erau asa de mici, ca puteau sa fie considerate simbolice şi politiştii si funcţionarii publici îşi foloseau puterea pentru a obşine mai multi bani, prin toate mijloacele. Cred ca ceea ce reusit sa faca Saakaşvili cu reformele lui este sa ii faca pe funcţionarii de stat si pe politisti, magistraţi şi judecatori sa trăiasca numai din salariile lor.”
Saakaşvili şi-a lasat amprenta si in invaţămînt. Iată ce spune expertull Ghia Nodia, fost ministru al educatiei sub Saakaşvili:
„Au fost facute imbunătaţiri importante, mai ales la nivelul educaţiei universitare, de unde a fost eradicata corupţia. Admiterea in facultati era extrem de coruptă. S-a imbunatatit calitatea invatamintului universitar, dar nu si al celui primar si secundar. Nivelul de educaţie in scoala este in continuare scazut şi nu au fost alocate resurse suficiente pentru imbunătăţirea lui.”
Dar in ciuda acestor succese indiscutabile, şomajul in Georgia continua sa fie de 15%. Criticii lui Saakaşvili spun ca regimul sau a fost lipsit de transparenta la nivel superior şi ca Politia si Ministerul de interne au avut mâna libera, iar abuzurile nu au fost pedepsite. Scadalul abuzurilor din inchisorile georgiene a scos in strada mii de oameni, marcind inceputul sfirsitului pentru liderul de la Tbilisi.
Thomas de Waal: „Un sistem extrem de abuziv si de dur din inchisori, din sistemul juridic a facut ca georgia sa aiba cel mai mare numar de deţinuţi din Europa pe cap de locuitor, mai mult chiar decit in Rusia, iar tortura a devenit absolut fapt cotidian. Aproape nu au existat achitari, odata de o persoana a ajuns in fata justitiei, regimul a folosit masiv ascultarile ilegale de convorbiri, a facut presiuni asupra unor oameni de afaceri, a intimidat, şi toate acestea au fost folosite de guvern.”
Intrarea pe arena politica a miliardarului Bidzina Ivanişvili, cu o avere estimata la 5 miliarde si jumătate de dolari, a dus la victoria zdrobitoare in alegerile parlamentare de anul trecut a coaliţiei Visul Georgian.
La alegerile de duminica, candidatul Visului Georgian este un politician lipsit total de carisma, de 43 de ani, despre care nimeni nu stia nimic pina ce a fost anunţat drept candidat al partidului la putere.
Giorgi Margvelaşvili este creditat, dupa unele sondaje, cu 39% din preferintele electoratului, fata de cele 18 procente ale candidatul lui partidului lui Saakaşvili, fostul speaker al parlamentului, David Bakradze. In competiţie se afla 23 de candidaţi.
Pe de alta parte, puterile pe care le va avea acum preşedintele Georgiei vor fi mult diminuate față de cele pe care le-a avut Saakaşvili. Dupa modificarea Constituţiei, preşedintelui ii revine un rol ceremonial, puterea reala, inclusiv cea legata de politica externa şi militara a ţării, revenind premierului.
Bidzina Ivanişvili a anunţat ca se va retrage din funcţie luna viitoare, dupa aceste alegeri, si ca isi va numi cit de curind un succesor.
Daca Mikail Saakaşvili a vorbit despre greşelile facute, premierul Ivanişvili se declara deplin multumit de ceea ce a realizat , considerind că va lasa in urma „un sistem politic funcţional şi nu o naţiune in căutarea unui Mesia”.
Pe fundalul incertitudinilor legate de evoluţia viitoare a Georgiei, cresterea economica a scazut la 1,5 % anul acesta fata de 8,2% cit a fost anul trecut, iar moneda locala, lari, s-a depreciat fata de dolar, mai mult decit drama armeneasca sau manatul azer.
