Linkuri accesibilitate

Satele sunt cele mai afectate de fenomenul migraţiei


Studiu CIVIS: „Pentru migranţii din zona europeană rata de reunificare a familiilor este în creştere şi, totodată, este în scădere intenţia de revenire în ţara de origine.”



Un nou proiect pentru migranţi Nexus Moldova, finanţat de UE şi Agenţia Elveţiană pentru Dezvoltare, lansat astăzi la Chişinău, îşi propune să creeze o platformă de consultanţă pentru a-i ajuta pe moldoveni să migreze pregătiţi, dar şi să revină acasă. Platforma include patru centre locale de servicii la Cahul, Ungheni, Edineţ şi Chişinău, precum şi un portal online, prin intermediul cărora migranţii pot beneficia, direct de la reprezentanţii sectorului public, privat sau asociativ, de informaţii şi servicii specializate, cum ar fi condiții de angajare, servicii de transfer de remitenţe sau de investiţii. În cadrul lansării proiectului au fost făcute publice şi cele mai recente date despre migraţia din Moldova.

520 de mii şi nu 700 de mii cum a estimat recent Banca Naţional şi cu atât mai mult nu un milion, cum pretind în discursuri liderii politici, este numărul moldovenilor plecaţi peste hotare, potrivit studiului. Asta ar însemna că migranţii constituie 16% din populaţia Republicii Moldova.

Majoritatea dintre ei, 411 de mii, sunt plecaţi la muncă pe termen lung, iar unul din patru – la munci sezoniere. Mai mult de jumătate dintre migranţi, mai exact 294 de mii, muncesc în Rusia, aproape de două ori mai puţin decât a estimat recent de Serviciul federal al migraţiunii rusesc.

Italia este cea de-a doua ţară unde muncesc un număr mare de moldoveni, mai exact 88 de mii, spune unul din autorii studiului Ruslan Sinţov director executiv la Centrul de analize şi investigaţii CIVIS: „Majoritatea migranţilor sunt persoane de sex masculin, dar discrepanţa dintre sexe este în descreştere. Practic 90% dintre persoanele care se află la muncă peste hotare pe termen lung este populaţia economică activă. Majoritatea sunt până la 60 de ani. Mai puţini oameni pleacă peste hotare din Chişinău. Practic satele sunt cele mai afectate de fenomenul migraţiei.”

Ruslan Sinţov remarcă că, începând cu 2009 încoace, Rusia a devenit mai atractivă pentru migranţii moldoveni, deoarece remunerarea forţei de muncă a crescut considerabil: „în ultimii trei ani costul forţei de muncă în Rusia a crescut cu circa 40%.”

Analizând venitul unei familii de migranţi, autorii studiului au ajuns la concluzia că migraţia este foarte profitabilă. Pe lângă cheltuielile zilnice şi banii trimişi acasă, o familie de migranţi moldoveni reuşeşte să economisească anual circa 6,5 mii de euro. Potrivit studiului veniturile migranţilor au crescut în ultimii trei ani, nu şi banii trimişi acasă.

Ruslan Sinţov spune că volumul remitenţelor provenite din statele europene a scăzut considerabil în ultimii trei ani şi nu doar din
Remitenţele constituie circa 20% din veniturile migranţilor moldoveni şi doar 5% sunt investiţi în afaceri. ...
cauza crizei din zona euro: „Pentru migranţii din zona europeană rata de reunificare a familiilor este în creştere şi, totodată, este în scădere intenţia de revenire în ţara de origine.”

Potrivit studiului remitenţele constituie circa 20% din veniturile migranţilor moldoveni. Jumătate din banii care vin de peste hotare sunt destinaţi consumului şi doar 5% sunt investiţi în afaceri.

Autorii studiului au ajuns la concluzia că obiectivul principal al migranţilor este de a economisi cât mai mulţi bani, aceasta fiind şi precondiţia revenirii acasă, spune Ruslan Sinţov: „Conform estimărilor noastre în medie suma pe care doreşte să o economisească o gospodărie de migranţi variază între 110-120 de mii de euro.”

Studiul mai constată o scădere a numărului migranţilor care vor să revină acasă, contrar prognozelor favorabile cauzate de declanşarea crizei economice mondiale. Lipsa locurilor de muncă bine plătite în Moldova este ceea ce îi determină pe moldoveni să se afle departe de casă. Potrivit studiului, fiecare al patrulea moldovean nu era încadrat în câmpul muncii până la plecarea peste hotare.

Din cei care au declarat că sunt decişi să revină în ţară, fiecare al treilea este interesat de a face investiţii în localităţile de origine. Doar că, majoritatea migranţilor moldoveni, intervievaţi în cadrul acestui studiu, spun că ar avea nevoie de mai multe informaţii despre cum şi-ar putea dezvolta afacerea revenind în Moldova şi cum să-şi gestioneze banii câştigaţi printre străini. Tocmai asta şi îşi propune proaspăt lansatul proiect Nexus Moldova să ofere mai multe informaţii şi servicii gratuite, dar şi contra cost pentru moldovenii care decid să plece peste hotare sau care muncesc în străinătate şi pentru cei care revin în ţară.
Previous Next

XS
SM
MD
LG