sâmbătă, octombrie 25, 2014 Ora Locală 18:17

Interviuri

Nicolae Misail: „Putem vorbi despre diminuarea traficului de fiinţe umane din Moldova, dar nu despre dispariţia fenomenului”

Interviu cu reprezentantul organizaţiei „La strada”.

Afiş la Tiraspol cu inscripţia "Vino acasă! Trebuie să vorbim serios. Mama"
Afiş la Tiraspol cu inscripţia "Vino acasă! Trebuie să vorbim serios. Mama"

Multimedia

Audio

Organizaţia neguvernamentală „Walk Free” (Liber sa te mişti) a dat publicităţii un Index Global al Sclaviei: circa 30 de milioane de oameni, în lumea întreagă, trăiesc în condiţii de sclavie, sunt traficaţi pentru sex sau muncă forţată, şi sunt lipsiţi de acte de identitate. Republica Moldova ar fi una din principalele surse in Europa de Est şi fostul spaţiul sovietic, pentru persoane care trăiesc sau muncesc În condiții de sclavie. Publicarea acestor date coincide cu organizarea în Republica Moldova a unei săptămâni anti-trafic, menite să combată fenomenul. Mai multe discutăm cu Nicolae Misail, reprezentantul organizaţiei „La strada”,  organizaţie care conciliază victimele traficului de fiinţe umane.
 
Europa Liberă: Dle Misail, ani la rând, Republica Moldova figura în rapoarte internaţionale, inclusiv unul foarte important, cel al Departamentului de Stat american, ca ţară cu probleme de trafic de fiinţe umane. În ce măsură, astăzi, se poate spune că s-a schimbat situaţia?
 
Nicolae Misail: „Putem vorbi, de fapt, despre o diminuare a intensităţii acestui fenomen, adică a racolării persoanelor, victime ale traficului de fiinţe umane, din Republica Moldova, dar nu putem vorbi despre dispariţia fenomenului. Acesta rămâne încă pe agenda guvernanţilor, a societăţii civile, mai ales că traficanţii cred că sunt mai flexibili decât structurile de stat menite să combată şi să prevină acest fenomen. Mă refer aici nu doar la Republica Moldova, dar la toate ţările afectate de acest fenomen. Traficanţii îşi schimbă fie metodele de racolare sau modul de exploatare. Bunăoară, tot mai des primim apeluri în care victimele se plâng de exploatarea prin muncă, cerşit, etc. În ultimul timp persoanelor care sunt racolate de către traficanţi li se creează aparent condiţii mai bune, or în trecut dacă erau închise, private de paşapoarte, nu le era permis să circule liber, erau agresate fizic, moral, în fine, acum traficanţii sunt ceva mai maleabili fiindcă, vă daţi seama, profitul pe care îl au este foarte mare şi din acest motiv ei sunt mai flexibili.  Fenomenul în Republica Moldova, din păcate, încă rămâne pe agenda guvernanţilor şi a societăţii civile.”
 
Europa Liberă: Datele oficiale arată că anul trecut, organele de urmărire penală au înregistrat peste 400 de infracţiuni care vizau traficul de fiinţe umane. O treime din inculpaţii care au ajuns în faţa instanţei de judecată au primit pedepse blânde, spun experţii din domeniu. Cum calificaţi această cifră?
 
Nicolae MisailNicolae Misail
x
Nicolae Misail
Nicolae Misail
Nicolae Misail: „Sigur că ar fi de dorit ca această cifră să fie mai mare, dar noi vrem să remarcăm că organele de drept îşi fac datoria. Suntem într-o colaborare permanentă cu ele şi faţă de anii trecut este, totuşi, un progres. Asta nu înseamnă că s-a intensificat însăşi fenomenul traficului de fiinţe umane. Sunt foarte multe cazuri nedescoperite din trecut. Ştiţi care este factura psihică a omului nostru: crede că este un fenomen ruşinos, nu întotdeauna îl reclamă, nu întotdeauna cere ajutor. Acum, graţie activităţilor de informare se pare că mai multă lume îndrăzneşte şi se adresează după ajutor. Aceste cifre care Dvs le-aţi prezentat mai devreme reprezintă un semn că lupta pentru combaterea traficului de fiinţe umane este mai intens în aceşti ani, decât cu 10, 15 ani în urmă.”
 
Europa Liberă: Organizaţia pe care o reprezentaţi îngrijeşte o linie fierbinte pentru informarea despre pericolul traficului de persoane şi conciliază victimele traficului de fiinţe umane. Astăzi care sunt ţările de destinaţie cele mai importante în cazul traficului pentru exploatare sexuală şi traficului pentru exploatare prin muncă?
 
Nicolae Misail: „Da, într-adevăr, avem o linie fierbinte. În primele nouă luni ale acestui an avem peste 2,500 de apeluri şi totodată de consiliere a migranţilor şi potenţialilor migranţi. Dacă vorbim despre direcţiile din ultimii ani, ne referim la Rusia, Ucraina, ţări în care sunt reclamate cazuri de trafic în scopul exploatării prin muncă, în special în Rusia, bărbaţi sunt exploataţi în construcţii, iar în Ucraina bărbaţii şi femeii sunt exploataţi în agricultură. Sunt destul de dese cazurile de exploatare sexuală a femeilor în ţări ca Turcia, Emiratele Arabe Unite, în Israel, adică Orientul apropiat.”
 
Europa Liberă: Dle Misail, tot mai des auzim în ultimul timp despre aşa numita „sclavie modernă”? Ce se înţelege prin acest termen?
 
x
Nicolae Misail: „Sunt diferite forme, în primul rând, de manipulare psihologică a persoanelor care sunt racolate în diferitele forme de trafic de fiinţe umane, dar şi în diferitele forme de exploatare prin muncă a persoanelor. Şi reprezentanţii organelor de drept au o problemă atunci când fenomenul de exploatare a persoanei îl trec sub articolul de trafic de fiinţe umane în scopul exploatării prin muncă, or de fapt, fiind vorba o simplă exploatare prin muncă. Lumea noastră pleacă foarte mult în străinătate după un ban, după o viaţă mai bună, şi desigur că se desprind aceste două fenomene conexe ale migraţiei: traficul de fiinţe umane şi exploatarea, pur şi simplu, prin muncă. Acum avem şi o serie de organizaţii internaţionale care se extind şi în Moldova şi îşi apără drepturile persoanelor exploatate prin muncă. Mie îmi vine greu să vă spun care este marea deosebire, dar ştiu că noi ne confruntăm cu problema când juriştii încearcă să găsească mecanisme prin care pot identifica corect care e trafic de fiinţe umane şi care e, pur şi simplu, exploatare prin muncă.”
 
Europa Liberă: Să înţeleg că în legislaţie nu există un termen care ar explica sclavia?
 
Nicolae Misail: „În legislaţia noastră termenul de sclavie modernă nu există, însă suntem în căutare, împreună cu juriştii, pentru perfecţionarea legislaţiei locale.”
 
Europa Liberă: Un raport realizat de Organizaţia neguvernamentală „Walk Free” a dat publicităţii un Index Global al Sclaviei, în care Republica Moldova apare ca una din principalele surse în Europa de Est şi spaţiul fost sovietic, pentru persoane care trăiesc sau muncesc in condiţii de sclavie. Acelaşi studiu sugerează că 33.000 de moldoveni ar fi lipsiţi de libertate, forțați sa muncească sau sa se prostitueze. Din punctul Dvs de vedere cât de îngrijorătoare sunt aceste cifre?
 
Nicolae Misail: „Vreau să vă spun că şi noi am văzut această ştire şi, deocamdată, punem la îndoială veridicitatea cifrelor şi acest sondaj. Nu vreau să fac nicio declaraţie pentru că noi am mai avut asemenea cazuri, deocamdată vrem să vedem care ar fi metodologia acestui raport, prin care autorii au ieşit la aceste cifre, cu cine au colaborat de la noi, din Republica Moldova, atunci când au făcut acest sondaj, pentru că noi suntem o organizaţie la care organizaţiile străine ce se preocupă de acest fenomen, apelează întotdeauna. Punem la îndoială aceste cifre, vrem să vedem cine a fost contactat. De obicei, aceste lucruri se află prin intermediul Ministerului de Interne, prin intermediul Centrului pentru Drepturile Omului. Nu ne putem pronunţa mai categoric în privinţa acestor date. Ni se par un pic eronate.”
 
Europa Liberă: În această săptămână se organizează o săptămână anti-trafic, prin ce metode încercaţi să ajungeţi în casa fiecărui om, pentru al atenţiona despre pericolul acestui fenomen?
 
x
Nicolae Misail: „Prin metodele noastre tradiţionale, pe care le promovăm deja al 13-lea an. În primul rând, săptămâna respectivă a fost marcată de o serie de seminarii de informare şi prevenire care au avut loc în instituţiile de învăţământ. Le facem în cadrul programului de la „Egal la egal”, echipele de voluntari le promovează în şcolile din republică. Chiar diseară vom avea un dialog cu spectatorii lui Mircea Surdu la postul de televiziune Moldova 1. Duminică seara, la cinematograful Gaudeamus, chişinăuienii şi oaspeţii capitalei sunt invitaţi la un film „Calea ruşinii”, un film polonez cu o soartă emblematică. Filmat în 1928, vă daţi seama de când e traficul de fiinţe umane, a fost dat dispărut şi abia peste 85 de ani a fost regăsit. Acest eveniment îl organizăm împreună cu Institutul Polonez de la Bucureşti şi sub patronajul Ministerului Educaţiei şi a Secretariatului Permanent al Comitetului Naţional pentru Combaterea traficului de fiinţe umane.”
 
Europa Liberă: Dle Misail, dacă un film din 1928 despre traficul de fiinţe umane este valabil şi în zilele noastre, înseamnă că ne vom reauzi cu siguranţă. Vă mulţumim pentru interviu.

Taguri moldova,Europa Libera,Diana Raileanu

Acest forum a fost închis
Comentarii
     
În acest forum nu există încă niciun comentariu. Fiţi primul şi contribuiţi cu unul

În exclusivitate