Linkuri accesibilitate

Vizele Schengen și istoria sectorului imobiliar din Letonia post 1989


Cumpărând o casă în Letonia, poți obține ca bonus viza Schengen, care-ți oferă libertate de circulație aproape oriunde în Uniunea Europeană.



Letonia planifică să limiteze un program de acordare a vizelor Schengen investitorilor străini care investesc în republica baltică. Corespondentul Europei Libere, Ron Synovitz relatează că stabilizarea economiei letone după criză și pregătirile țării de aderare la zona euro la 1 ianuarie 2014 sunt principalele explicații pentru restrângerea programului vechi de trei, dar nu singurele.

Când a fost lansat în 2010, programul avea scopul declarat să ajute la refacerea sectorului cel mai afectat de criză, construcția de locuințe. El oferă vize celor care investesc în Letonia cel puțin 71 de mii de euro. Cumpărând o casă în Letonia, poți obține ca bonus viza Schengen, care-ți oferă libertate de circulație aproape oriunde în Uniunea Europeană. Beneficiarilor li se cere să petreacă în Letonia numai o singură zi pe an ca să primească viza. Despre cei care intră în program se spune în mod curent că își cumpără permis de ședere în spațul Schengen.

Acest bonus s-a dovedit suficient de important ca să producă efecte în sectorul imobiliar leton. Dzintars Berzins, manager la cea mai mare agenție imobiliară letonă, Arco, dă exemplul stațiunii Jurmala din apropierea Rigăi: „Acum la Jurmala, orașul de pe malul mării, se construiește mult doar pentru investitorii din acest program. Nimeni altcineva nu-și poate permite acele case. Unii își cumpără apartamente luxoase sau vile în care locuiesc sau vin numai de Crăciun sau vara. Alții cumpără numai ca să primească permisul și dau locuințele în chirie”.

Un raport al guvernului spune că peste șapte mii de investitori au beneficiat de acest program până acum. Majoritatea sunt ruși, urmați în număr mai mic de chinezi, ucraineni, kazahi și cetățeni ai altor foste republici sovietice. Raportul spune că programul a atras investiții de 600 de milioane de euro de la lansare. Firma de consultanță Deloitte a estimat că poate aduce 1,7 miliarde până în 2015.

Dzintars Berzins spune că interesele de afaceri și politice sunt prea mari ca guvernul să închidă programul de tot. „Cred că asta nu se va întâmpla niciodată. Nici la anul. Este o idee prostească pentru că se investește aici o grămadă de bani, care accelerează acum economia. Este un lucru bun”.

Totuși, politicienii coaliției de guvernare de centru-dreapta au ajuns la concluzia că programul trebuie restrâns. Premierul Valdis Dombrovskis spune că, la negocierile pe tema bugetului pentru 2014, s-a convenit să se introducă cote. Ministerul economiei recomandă 900 de vize pe an, dar numărul exact nu a fost încă stabilit.

De ce dorește guvernul să restricționeze un program care aduce Letoniei investiții? Politicienii aripii conservatoare din coaliția de guvernare spun că programul creează Letoniei probleme de imagine în Uniunea Europeană. Alte țări membre nu sunt deloc bucuroase să descopere cetățeni ne-europeni locuind pe teritoriul lor cu permis de ședere leton.

Este adus ca exemplu un caz mai cunoscut al Almei Shalabayeva, soția unui bancher kazah fugar, Mukhtar Ablyazov, căutat în țara sa pentru presupuse fraude bancare de miliarde de dolari. Poliția italiană le-a percheziționat casa de la Roma în luna mai și au repatriat-o pe Shalabayeva și pe fiica acesteia în Kazahstan. Locuiau în Italia cu permis de reședință leton.

Roberts Zile, europarlamentar din partidul conservator leton „Pentru Patrie și Libertate” care face parte din coaliția de guvernare de la Riga cere oprirea programului de vize contra investiții. Zine spune că programul nu este sustenabil: „Vorbind despre investiții, există îndoieli semnificative despre cine vinde acele proprietăți, cine sunt cei care le construiesc și unde se duc până la urmă banii. Uneori ni se pare că firmele care vând sau construiesc casele pentru cetățeni din terțe țări venind, să zicem, de la Moscova, aparțin tot cetățenilor ruși. De acea acești bani vor fi scoși în cele din urmă din Letonia. În Letonia va lua cineva numai vreun comision, în particular firmele locale de construcții care mediază tranzacțiile”.

Alți critici mai spun că programul ar oferi portițe pentru spălarea banilor. Instituțiile europene au criticat deja Letonia pentru eșecul de a combate această crimă. Argumentul cântărește greu mai ales acum, când Letonia se pregătește să adopte moneda unică europeană.
  • 16x9 Image

    Alexandru Eftode

    Fac jurnalism din 1997, specializat la început în crimă, apoi în politică - o evoluție, ar spune unii, în firea lucrurilor... Am condus biroul din Chișinău al Europei Libere când R. Moldova apărea lumii ca prima țară post-comunistă unde la putere erau aleși democratic ... comuniștii. Din management, m-am întors în jurnalismul pur, apoi iar în management, dar nu m-am despărțit o zi de Europa Liberă. Conduc redacția pentru R. Moldova, incluzând biroul din Chișinău, într-o altă perioadă de zbucium post-sovietic. Și atunci, și acum integritatea jurnalistică este mai importantă ca oricând.

Pe aceeași temă

Previous Next

XS
SM
MD
LG