Linkuri accesibilitate

După vizita la Chișinău a comisarului european pentru extindere Štefan Füle


Štefan Füle și Dirk Schuebel la marșul LGBT de la Chișinău, 19 mai 2013.
Štefan Füle și Dirk Schuebel la marșul LGBT de la Chișinău, 19 mai 2013.

Valentina Ursu în dialog cu Arcadie Barbăroșie.



Comisarul european pentru Extindere şi Politică de Vecinătate, Štefan Füle s-a aflat la Chişinău pentru a participa la manifestaţiile dedicate Zilei Europei. Acesta a ţinut un discurs în scuarul Teatrului de Operă şi Balet Maria Bieşu şi s-a întânit cu mai mulţi politicieni. În afară de reprezentanţii fostei AIE, Fule a avut o întrevedere şi cu socialistul Igor Dodon. Liderul Partidului Comuniştilor Vladimir Voronin a refuzat să discute cu demnitarul european. Despre rezultatele acestei vizite a discutat Valentina Ursu cu Arcadie Barbaroșie, directorul Institutului de Politici Publice

Europa Liberă: Pe parcursul celor două zile de aflare la Chişinău Comisarul european pentru extindere şi bună-vecinătate, a transmis mai multe mesaje. Au ajuns ele la urechile clase politice şi cât de luate în serios pot fi aceste mesaje pentru a se depăşi criza politică?

Arcadie Barbăroşie:
„Mesajele domnului Füle au fost foarte clare, explicite şi exprimate într-o formă foarte dură, sinceră. Şi de data aceasta, de fapt, fără nuanţe diplomatice. Dar dacă au ajuns aceste mesaje la urechile politicienilor noştri, vom vedea pe parcursul următoarelor zile.”

Europa Liberă: Ce ar trebui să înţeleagă cei care i-au fost interlocutorii domnului Füle?

Arcadie Barbăroşie:
„Nu trebuie subminate instituţiile democratice, şi aşa firave în Republica Moldova. Nu puneţi mai presus de dezvoltarea democratică interesele voastre meschine, de partid. Poate nici chiar de partid, ci interese meschine, de clan, acesta cred că a fost mesajul principal al domnului Füle. Noi vom ajuta să consolidaţi instituţiile democratice, dar condiţionalitatea rămâne un principiu de bază în acordarea asistenţei de către Uniunea Europeană. Dacă lucrurile evoluează pozitiv, asistenţa va exista”. Asistenţă nu doar tehnică, adică consiliere, sfaturi, etc., dar şi asistenţă financiară. Haideţi să nu uităm că o bună parte din bugetul ţării este susţinut din exterior. Adică bani care vin în buget inclusiv pentru salarii lucru foarte important şi dacă politicienii nu vor ţine seama că lucrul acesta, noi ne vom trezi prin septembrie-octombrie că nu vom avea cu ce plăti eventual salariile. Sau nu vom putea realiza nişte programe promise, planificate, spre exemplu, drumuri, irigarea, reforme în agricultură, susţinerea antreprenoriatului agricol, susţinerea antreprenoriatului mic şi mijlociu etc. Sunt lucruri foarte concrete. Deci ce trebuie să facă politicienii este clar, dacă vor putea să îşi calce peste ambiţiile proprii şi să consolideze guvernarea, să confirme un guvern, chiar şi pe această scurtă perioadă de un an jumătate şi în această perioadă într-adevăr să realizeze reforme – acesta a fost un al doilea mesaj al domnului Füle. Să realizeze reforme şi nu doar să facă declaraţii politice şi, în spatele declaraţiilor, să se ascundă pentru a-şi promova, iarăşi, încă o dată, interese personale meschine.”

Europa Liberă: Dar după atâta duşmănie, după atâta răzbunare, după ce s-au aplicat elementele de şantaj între partenerii care eventual ar mai putea, ar trebui să constituie o majoritate parlamentară, se mai poate de ajuns la acest deznodământ gordian?

Arcadie Barbăroşie:
„Ştiţi, dacă chestia aceasta s-ar întâmpla între mine şi vecin, cred că eu aş construi un zid de cetate între casa mea şi casa vecinului şi nu aş vrea să am de a face cu el. Politicienii însă se pare că se împacă bine merci cu situaţii din acestea. Dacă nu ar fi fost decizia Curţii Constituţionale din 22 aprilie, am fi avut guvern, constituit după declaraţii destul de dure unul în adresa altuia, după nişte afirmaţii dure, învinuiri, corupţie, mafie, stat capturat. Şi noi am fi continuat astăzi să mimăm, în mare parte, reformele europene. Or, aceşti politicieni au demonstrat că pot face şi asemenea lucruri, pot călca peste şi nu doar aceşti politicieni. Haideţi să ne amintim de 2005, haideţi să ne amintim de epopeea Partidului Creștin-Democrat care a fost foarte anticomunist, după care s-a făcut foarte pro-comunist. adică, încă o dată, în politică, nu există prieteni, duşmani, există doar interese. Se pare că nu există nici prea multă demnitate, se calcă peste demnitate, în realizarea unor interese, mai degrabă meschine, decât interese majore pentru ţară.”

Europa Liberă: Dumneavoastră spuneaţi că ar fi putut mima şi în continuare reformele o eventuală majoritate parlamentară, dacă se crea înainte de decizia Curţii Constituţionale din 22 aprilie. Dar această mimare a reformelor nu e cumva în detrimentul vectorului european?

Arcadie Barbăroşie:
„M-aş feri să folosesc argumentul integrării europene în discuţiile acestea. Mimarea reformelor este îndreptată, în primul şi în primul rând, împotriva intereselor cetăţeanului. Că ne integrăm în Uniunea Europeană mâine sau peste 20-30 de ani contează mai puţin. Ce contează foarte mult este că ceea ce am promis întru realizarea integrării europene să fie într-adevăr implementat aici, în ţară, pentru a îmbunătăţi nivelul de trai, pentru a-l face pe cetăţean să se simtă mai confortabil, în această ţară, nu în Portugalia, nu în Spania sau Italia, sau nu ştiu unde, ci aici pe loc. Mie nu îmi place argumentul acesta: am adoptat legea cutare pentru că aceasta o cere Bruxelles-ul. Aceasta este minciună. Bruxelles-ul nu cere nimic. Noi vrem regim liberalizat de vize şi el spune: „Bine, voi vreţi, voi cereţi regim liberalizat de vize. Însă acestea sunt regulile jocului. Dacă vreţi regim liberalizat de vize, trebuie să îndepliniţi planul de acţiuni care include adoptarea unor legi, care include combaterea corupţiei”. Sigur că acestea sunt regulile Bruxelles-ului, pentru că noi vrem să intrăm în horă cu Uniunea Europeană. Dar dacă măsurile acestea se realizează aici, cetăţeanul oricum beneficiază pentru că ce se cere, de fapt? Reformarea justiţiei: o justiţie independentă, o justiţie corectă, necoruptă. Nu e aceasta în favoarea cetăţeanului, nu beneficiază cetăţeanul, până la urmă, de lucrurile acestea? Nu Bruxelles-ul, cetăţeanul, în primul rând. Dacă cetăţeanul este sigur că instituţia respectivă, agenţia respectivă nu emite paşapoarte unor terorişti arabi infiltraţi aicea şi care ar vrea să aibă un paşaport contra unei sume enorme de bani sau unor cetăţeni din alte părţi. Atunci aceasta este în favoarea cetăţeanului pentru că îi asigură lui securitatea aici. Consolidarea frontierelor, regimului managementului la frontieră, aceasta e, în primul rând, în favoarea cetăţeanului: va fi mai puţină contrabandă, mai mulţi bani la buget, vor beneficia învăţătorii, medicii, pensionarii. Acesta trebuie să fie punctul de vedere al tuturor, nu că să declare politicianul X sau politicianul Y că: „Aa, Bruxlles-ul ne-a cerut. De aceea noi am adoptat legea”. Dar dacă nu avem regim liberalizat de vize, noi vom abroga legea respectivă. Nu, legea respectivă, una, doi, trei, legea a zecea vine să îmbunătăţească viaţa cetăţeanului.”

Europa Liberă: Mesajele domnului Füle ar putea îndepărta un eventual scrutin parlamentar? Sau totuşi se va ajunge la alegeri parlamentare şi nu se va reuşi constituirea unei majorităţi în Legislativ?

Arcadie Barbăroşie:
„Nu mă tem de alegeri parlamentare anticipate azi, mâine sau peste un an. Pentru că este mai bine ca cetăţeanul să decidă, până la urmă, cine trebuie să conducă ţara decât politicienii aceştia care se ascund în dosul orientării europene şi îşi fac acolo interesele proprii meschine, fără a ţine cont de interesul cetăţeanului. Eu, ca să fiu sincer, nu văd de ce aceştia sunt mai buni decât comuniştii. Au preluat sistemul construit de comunişti, instituit de Partidul Comuniştilor, începând cu 2001, mă refer la controlul instituţiilor, al sectorului de securitate, pentru promovarea intereselor meschine proprii de partid şi de afaceri. Şi fac exact acelaşi lucru. Au promis că vor schimba sistemul, îl vor depolitiza, demilitariza, descentraliza etc. şi, până la urmă, nu s-a prea făcut nimic. Promisiuni cu distrugerea diferitor scheme de carne, de peşte, amintiţi-vă, nu este nimic. Şi atunci eu mă întreb: dar de ce i-am votat? Asta aşa judecă cetăţeanul. Probabil noi bolim tare de tot, noi, societatea, în întregime şi, probabil, este bine să trecem printr-o criză de aceasta. S-ar putea foarte bine întâmpla că la urmă să ne pierdem suveranitatea. Atunci, probabil, nu am meritat-o. Cu toate străduinţele domnului Füle şi nu doar ale lui, liderii noştri politici, elita aşa-numită a noastră, nu au fost în stare să conducă ţara spre propăşire. Mai trebuie încă vreo 10 ani, probabil, ca să încercăm să trecem prin mizerie multă, ca să vină o altă generaţie de politicieni tineri, cu altă carte, deşi şi aceştia, unii din ei au făcut carte prin vest, cu alte principii într-adevăr şi cu alte valori într-adevăr.”

Europa Liberă: Cu excepţia liderilor comuniştilor, comisarul european Štefan Füle s-a întâlnit cu toţi preşedinţii formaţiunilor politice, inclusiv cu şeful statului. Domnul Voronin a zis că nu a mers la această întâlnire din motivul că domnul Füle ar fi fost prezent la marşul minorităţilor sexuale. V-aţi aşteptat că se va termina în aşa fel acest marş al minorităţilor?

Arcadie Barbăroşie:
„Eu personal credeam că ar fi fost normal, constituţional, în conformitate cu acordurile pe care Moldova le-a semnat, ca manifestaţia să aibă loc acolo unde a fost ea programată iniţial, în Piaţa Marii Adunări Naţionale, adică aşa cum şi-a propus acest grup. Că a decis instanţa altfel, din ce considerente, eu nu prea îmi dau seama, pentru că legea, de fapt, spune altceva, dar lăsăm aceasta pe seama Curţii de la Strasbourg. Ce s-a întâmplat? Eu vreau să spun un cuvânt de laudă poliţiei, pentru că într-adevăr a protejat manifestanţii, poate cu un exces de zel. Era destul de greu să ajungi la locul unde vroia să manifeste acel grup. Eu cred că aceasta este o primă lecţie pentru societate, în general, pentru că societatea trebuie să înţeleagă că noi cu toţii suntem diferiţi şi că fiecare dintre noi are un drept consfinţit în Constituţie şi în acordurile internaţionale la care Moldova este parte, inclusiv dreptul de a se exprima liber, dreptul de a manifesta liber. Şi dacă sunt grupuri care au alte opinii, ei pot de asemenea să manifeste liber, fără însă a încălca dreptul primului grup de a manifesta şi de a-şi expune poziţia. Ceea ce s-a numit contramanifestanţi sunt, de fapt, nişte extremişti, aş zice eu, persoane absolut lipsite de cultură civică. Şi aici îmi pare foarte rău că niciun politician nu a avut îndrăzneala să vină la acea manifestaţie a grupului minorităţilor sexuale, pentru că aceasta ar fi fost nu altceva, de fapt, decât o poziţie întru susţinerea drepturilor omului în Republica Moldova. Aceasta ar fi fost nu altceva decât o demonstraţie a faptului că politicianul respectiv aderă la principiile şi valorile europene. Ori niciunul nu a vrut să demonstreze acest lucru. S-au temut – de ce nu îmi este clar – s-au temut de extremismul bisericii ortodoxe şi nu doar al bisericii ortodoxe şi al altor biserici creştine care, până mai ieri, erau oprimate aici şi iată că s-au unit împreună cu biserica ortodoxă. Teama este falsă pentru că politicienii şi elita politică, în general, trebuie să îşi asume adesea nişte responsabilităţi, trebuie să arate societăţii încotro este bine să ne mişcăm. Or, nu am avut niciun politician care să îşi asume această responsabilitate.”

Europa Liberă: Mitropolia Moldovei cere anularea Legii antidiscriminare, egalităţii de şanse. Va reveni cumva Parlamentul la acea lege?

Arcadie Barbăroşie:
„Mitropolia Moldovei are dreptul să ceară, însă ceea ce face Mitropolia Moldovei nu este altceva decât obscurantism medieval care vine în contradicţie, de fapt, cu fundamentele inclusiv ale ortodoxismului, fundamente care, aşa cum mi se explică mie, se bazează pe dragostea pentru aproapele. Dar iată că Mitropolia uită că există acest concept fundamental în religie. Uită, pentru a satisface interesele unor grupe de extremişti, în loc să înveţe şi în loc să cheme la într-adevăr dragoste, şi calm, şi împăcare în ţară.”
XS
SM
MD
LG