Linkuri accesibilitate

Libertatea presei în Republica Moldova


C. Cozonac: „Presa ar putea menţine balanţa echidistanţei şi a bunului simţ, publicând materiale care nu încalcă drepturile nimănui.”




În ajunul Zilei Mondiale a Libertății Presei, marcată vineri, Curtea Supremă de Justiție de la Chișinău a luat decizia definitivă în cazul televiziunii NIT. Curtea a dat dreptate Consiliului Coordonator al Audiovizualului care a scos din emisie în aprilie anul trecut televiziunea apropiată opoziției comuniste, spunând că NIT-ul a neglijat numeroase avertismente de a nu face propagandă politică. Cazul NIT a fost obiectul mai multor declarații îngrijorate din partea ambasadei Statelor Unite la Chișinău precum și din partea Uniunii Europene. Ultimul raport al Uniunii Europene de monitorizare a Moldovei dat publicității la sfârșitul lunii martie anul acesta spune că retragerea licenței de emisie a NIT a „subminat pluralismul media”. Dar asociațiile jurnaliștii moldoveni care au sărbătorit astăzi libertatea presei au o părere mai amestecată, după cum veți auzi din relatarea Tamarei Grejdeanu.


Una din concluziile Memoriumului privind libertatea presei în Republica Moldova prezentat vineri de Centrul pentru Jurnalism Independent şi Asociaţia Presei Independente este că unii jurnalişti nu servesc interesul cetăţeanului de a fi informat corect ci intereselor de partid.

Anul trecut pentru propaganda politică i s-a retras licenţa postului de televiziune NIT, care ar putea apărea în curând, sub alt nume, în pachetele operatorilor de cablu din ţară.

Referindu-se la acest caz, Petru Macovei, directorul executiv al API a spus că această decizie a fost una justificată doar că sancţiuni ar fi indicate şi în cazul altor radiodifuzori care dau dovadă de partizanat şi transmit publicului informaţie eronată:

„Eu nu cred că un post de televiziune care are o licenţă şi utilizează o frecvenţă care reprezintă un bun public trebuie să servească intereselor înguste ale unui actor politic. Noi am cerut la timpul respectiv şi cerem şi acum ca Consiliul Coordonator al Audiovizualului să aplice aceleaşi standarde în raport cu toţi radiodifuzorii, să nu existe o abordare selectivă pentru că o asemenea abordare lasă loc de interpretare şi de bănuieli că CCA- ul ar fi în continuare influenţat politic.”

Chiar dacă în memoriul semnat de mai multe organizaţii media se arată o stagnare la capitolul libertăţii presei, Petru Macovei a mai adăugat că sunt jurnalişti care îşi asumă riscul şi îşi fac meseria cu bună credinţă:

„În ultima perioadă în ţara noastră au apărut materiale de investigaţie foarte bine realizate care au adus în atenţia publicului foarte multe situaţii de corupţie sau cel puţin de lipsă de integritate a anumitor persoane care au pretenţia să ne conducă, să ia decizii în numele nostru. Din acest punct de vedere avem şi putem constata la acest moment o îmbunătăţire a stării de lucru privind profesionalismul unor jurnalişti.”

Nadine Gogu, directoarea Centrului pentru Jurnalism Independent este de părere că cetăţenii ar putea fi beneficiarii unui produs mediatic calitativ, doar dacă presa va fi independentă din punct de vedere financiar, astfel încât politica editorială să nu favorizeze nici un actor politic:

„Dacă ar fi să monitorizăm foarte atent tot ceea ce se întвmplă în presa de la noi am vedea că nu prea îşi îndeplineşte rolul de câine de pază, din păcate. Am văzut ultimele evenimente, şi situaţia privind Banca de Economii şi acel incident de la Pădurea Domnească, care au arătat încâ o dată că presa , de fapt, numai câine de pază nu este. Sunt câinii de pază, dar nu a democraţiei dar a intereselor anumitor politicieni sau oameni de afaceri.”

I-am solicitat o opinie şi Corneliei Cozonac, directoarea Centrului de Investigaţii Jurnalistice. La părerea ei presa ar putea menţine balanţa echidistanţei şi a bunului simţ, publicând materiale care nu încalcă drepturile nimănui:

„Libertatea de exprimare are de fapt şi limite şi jurnaliştii trebuie să ştie lucrul acesta şi să îşi facă meseria în mod decent. De fapt tot timpul trebuie să îşi pună întrebarea dacă nu încalcă drepturile altcuiva, dacă nu dăunează mai mult decât ajută atunci când face un material, de exemplu despre copii, despre victime ale violenţei, ale traficului sau alte persoane aflate într-o situaţie dificilă, şi pentru care subiectele senzaţionale, de fapt mai mult dăunează decât ajută.”

Pentru a elimina carenţele care împiedică dezvoltarea unei prese libere, organizaţiile neguvernamentale de media au ajuns la concluzia că ar fi nevoie să fie îmbunătăţit cadrului legislativ care reglementează piaţa media şi să se asigure transparenţă la capitolul proprietate media.
  • 16x9 Image

    Tamara Grejdeanu

    Sunt parte din echipa Europei Libere din 2012 și în cei mai mulți ani de când sunt aici am povestit la radio despre oameni și preocupările lor, am scris despre educație, justiție și drepturile omului. În 2022 am trecut în departamentul digital și alături de cei mai faini colegi, sper că facem o treabă bună la moldova.europalibera.org.

Previous Next

XS
SM
MD
LG