Linkuri accesibilitate

Ana Guţu: Din frica de a leza drepturile cuiva, am permis să ne fie lezate drepturile majorităţii lingvistice româneşti.”


Ana Guţu
Ana Guţu

Interviu cu parlamentara liberală, pe marginea unei iniţiative legislative.

Recent, după ce Curtea Constituţională a redevenit funcţională, deputata liberală Ana Guţu a cerut examinarea articolului din constituţie care stabileşte că limba de stat este limba moldovenească. Ar putea fi schimbată cu limba română? Iar rusa să devină o limbă străină, printre altele? Valentina Ursu a stat de vorbă cu iniţiatoarea acestei cereri, liberala Ana Guţu:

Ana Guţu: „Caracterul tardiv al acestei iniţiative este motiv inclusiv de faptul că am aşteptat să avem o componenţă propice la Curtea Constituţională, ca să dea o interpretare corectă a sesizării mele. Iniţiativa legislativă nu putea fi înaintată mai devreme, fiindcă operez în ea cu sintagma „limba română”, care, din punct de vedere politic, de către unele forţe este considerată neconstituţională. Dar iniţiativa era gata de foarte mult timp. Îmi pare rău că sunt învinuită de PR şi populism şi că, de fapt, este un discurs preelectoral, ceea ce este absolut neadevărat.”

Europa Liberă: Diplomaţia rusă spunea că dumneavoastră, ca autor de proiect, aţi putea fi dirijată de forţe externe.

Ana Guţu: „Diplomaţia rusă, probabil, cunoaşte foarte bine curriculum vitae al Anei Guţu şi ştie foarte bine că, înainte de a fi politician, Ana Guţu este, în primul rând, lingvist cercetător, doctor în filologie romanică. Să fiu deputat în Parlament şi să nu abordez problema politicilor lingvistice îmi pare a fi o adevărată ipocrizie. De aceea şi mi-am dus până la capăt această sarcină şi sper în viitor să o putem finaliza cu succes. Dar dacă nu, se va găsi altă lume bună, care va duce mai departe adevărul ştiinţific, cel care trebuie să fie recunoscut de toţi membrii unei societăţi. Atunci când Ministerul de Externe al Rusiei mă învinuieşte de stârnirea animozităţilor în societate şi aşa mai departe, ar trebui să se gândească la minorităţile vorbitoare de limbă rusă care, până în prezent, nu au dorinţa de a se integra în societate. Când problema se pune pe tapet şi devine un subiect de discuţii publice, atunci trebuie să avem curajul să spunem că există problemă în ceea ce priveşte funcţionarea limbilor în Republica Moldova, integrarea reprezentanţilor minorităţilor naţionale şi etnice. Şi această problemă trebuie abordată cu seriozitate şi să fie asumată inclusiv de stat.”

Europa Liberă: Dar de ce întârzie acest proces de integrare a minorităţilor lingvistice din Republica Moldova?

Ana Guţu: „De aceea că până acum nu au existat politici lingvistice, nu a existat inclusiv un organism, care să fie responsabil de promovarea strategiilor şi politicilor lingvistice, aşa cum ar fi trebuit să fie, un departament de politici lingvistice, pe lângă Ministerul Educaţiei, sau pe lângă Ministerul Culturii sau pe lângă Guvernul Republicii Moldova pentru a-i da pondere acestui organism şi, prin adoptarea acestei legi, de fapt, vor începe anumite procese care vor viza toţi cetăţenii Republicii Moldova, în primul rând, cei care încă refuză să numească corect limba noastră care este vorbită în Republica Moldova şi care este limba română şi mă refer inclusiv la autohtoni, reprezentanţii naţiunii majoritare, dar şi minorităţile naţionale şi etnice, să-şi dea foarte bine seama că nu au viitor în statul Republica Moldova, dacă ei se consideră statalişti şi doresc să locuiască în acest stat, trebuie să respecte cultura, identitatea, inclusiv limba prin a o învăţa şi a o cunoaşte.”

Europa Liberă: Trebuie cineva să se îngrijoreze de o tensionare, o eventuală tensionare a discuţiilor social-politice pe subiectul lingvistic?

Ana Guţu: „Nu trebuie să se îngrijoreze nimeni. Trebuie să avem curajul să discutăm la acest subiect şi să întreprindem toate măsurile necesare, pentru a pune în aplicare instituirea unui organism responsabilizat de politicile lingvistice, mă refer la departamentul de politici lingvistice şi pas cu pas să mergem înainte. Atâta timp cât nimeni, dar absolut nimeni nu se ocupă de aceasta, cum să depăşim aceste crize şi animozităţi lingvistice, care există în societate?”

Europa Liberă: Unii se întreabă ce statut ar trebui să-i revină limbii ruse?

Ana Guţu: „Limba rusă oricum, puţin câte puţin, îşi pierde teren. Ea trebuie să fie o limbă străină, care poate fi aleasă de audienţi, elevi, studenţi, părinţii lor, printre alte limbi de comunicare internaţională. Eu până în prezent nu înţeleg de ce limba rusă este obligator predată în şcoală, din clasa a 5-a până într-a 9-a. De ce copii mei nu au putut să aleagă o altă limbă să studieze, pe lângă 2 limbi străine, pe care le-au avut, engleza, franceză, să mai aleagă o a treia limbă. Dar li s-a impus limba rusă, care dă buzna peste noi şi oricum au învăţat-o. Au învăţat-o graţie televiziunilor, graţie invadării spaţiului mediatic cu presă de limbă rusă, fiindcă la ora actuală avem circa 1400 de publicaţii de limbă rusă, ia de limbă românească avem doar 280 publicaţii. Şi diferenţa este foarte mare. De aceea trebuie de făcut ordine, dar nimeni nu a avut curajul să se apuce de aceasta, fiindcă mereu suntem speriaţi că, Doamne fereşte, să nu punem în discuţie o problemă foarte sensibilă, Doamne fereşte, să nu lezăm drepturile cuiva. Şi, din frica aceasta de a leza drepturile cuiva, am permis să ne fie lezate drepturile noastre lingvistice, drepturile majorităţii lingvistice româneşti.”

Europa Liberă: Doamnă deputat, dar se zice că 500.000 de moldoveni, oficial spun statisticile din Federaţia Rusă că 500.000 de moldoveni şi-ar câştiga bucata de pâine în Federaţia Rusă. Numărul în realitate ar fi mult mai mare.

Ana Guţu: „Eu aş vrea să întreb în ce limbă vorbesc aceşti cetăţeni ai Republicii Moldova, care lucrează în Federaţia Rusă? Ei, cu siguranţă, vorbesc în limba rusă, dacă sunt implicaţi în activităţi de comunicare la nivel societal. Şi există şi legea pe care a adoptat-o Duma de Stat a Rusiei, prin care cetăţenii care doresc să lucreze în Rusia, trebuie să înveţe limba oficială a statului. Şi atunci Rusia să îşi facă ordine în statul său, iar noi să avem grijă de statul Republica Moldova şi de politicile lingvistice pe teritoriul nostru, care ne aparţine.”

Europa Liberă: Ar putea să apară probleme, să îi trimită acasă pe aceşti moldoveni?

Ana Guţu: „Nu cred că ar putea să îi trimită acasă, fiindcă oricum Rusia are nevoie de braţe de muncă şi cred că nu prea se uită de ce naţionalitate sau de unde vin muncitorii care se pomenesc acolo în Rusia să le dea, de fapt, mâna de ajutor statului rus, fiindcă nu are suficiente resurse umane, pentru a suplini cutare sau cutare posturi, mai ale, de muncă ingrată.”

Europa Liberă: Pentru că reprezentanţii Ministerului Rus de Externe spuneau că proiectul de lege nu va contribui la armonizarea relaţiilor în societate, într-o perioadă dificilă, când în Republica Moldova e nevoie de înţelegere, pentru a depăşi criza politică şi nu de a pune în discuii şi alte probleme.

Ana Guţu: „Eu cred că Ministerul de Externe al Rusiei ar trebui mai puţin să-şi bată capul de criza politică din Moldova şi mai puţin să manifeste ingerinţe în afacerile interne ale unui stat. Crizele politice vin şi se duc, iar noi trebuie să ne căutăm de treabă şi să contribuim la dezvoltarea progresistă a societăţii, prin soluţionarea tuturor problemelor, inclusiv a problemei politicilor lingvistice din Republica Moldova.”

Europa Liberă: Aceasta poate să se răsfrângă asupra procesului de reglementare a conflictului transnistrean, de apropiere ale celor 2 maluri ale Nistrului?

Ana Guţu: „Opinia mea este că, în reglementarea conflictului transnistrean, oricum nu s-a văzut niciun progres pe parcursul acestor 20 de ani. Şi este o problemă care poate fi soluţionată pe un termen mult mai lung, nici mediu, nici scurt. Dar noi nu putem să stăm în aşteptare, în stanby şi să ne zicem că nu discutăm despre politicile lingvistice, fiindcă nu ne vom integra cu Transnistria. Trebuie să fim suficient de maturi din punct de vedere politic, să ne dăm bine seama că este un conflict îngheţat şi soluţionarea acestui conflict nu se va întâmpla, din punct de vedere politic, nici mâine, nici poimâine.”

Europa Liberă: Colegii dumneavoastră din Parlament, deputaţi din PD şi PCRM, nu au susţinut această iniţiativă.

Ana Guţu: „Este treaba lor. Sunt nişte oportunişti, şi cei din PD, şi cei din PCRM, fiindcă obişnuiesc să speculeze pe problema limbii române, din punct de vedere politic. Şi manipulează cu acest subiect atunci când au nevoie să convingă electoratul lor. Dar problema limbii nu trebuie să fie o problemă politică, nicidecum. Din păcate, în Republica Moldova ea este o problemă politică, dar trebuie să o aducem în discuţiile publice, detaşând-o de dimensiunea politică.”

Europa Liberă: De ce aţi ales să vă adresaţi la Curtea Constituţională?

Ana Guţu: „Sesizarea, fără proiectul de lege, nu are niciun sens. Am ales să mă adresez la Curtea Constituţională, fiindcă, din păcate, există acest articol 13, absolut incorect din punct de vedre ştiinţific în Constituţie şi am nevoie de girul Curţii Constituţionale, pentru a opera în proiectul de lege cu sintagma „limba română”. În caz contrar, voi fi învinuită de anticonstituţionalism şi, din momentul în care norma constituţională conţine acest neadevăr lingvistic, este nevoie de o interpretare a Curţii Constituţionale, pentru a repune lucrurile la locul lor.”
XS
SM
MD
LG