luni, iulie 28, 2014 Ora Locală 17:24

Interviuri

„Bugetul public pe înţelesul tuturor”

Interviul matinal la Europa Liberă cu Dumitru Budianschi despre un proiect în lansare al Centrului Analitic Independent Expert-Grup.

x

Articole pe aceeaşi temă

Creşterea economică va depinde tot mai mult de calitatea actului politic pe plan economic

Valeriu Prohnițchi: „Ministerul Economiei şi Ministerul Finanţelor au viziuni complet diferite faţă de cum trebuie construite politicile fiscale.”

Zinaida Greceanîi: „Cei de la FMI trebuie să meargă prin ţară, să vadă care sunt realităţile...”

Fostul prim-ministru şi parlamentar socialist despre banii FMI, reforme şi capacitatea de negociere a Chişinăului.

Veaceslav Negruţa: Anul bugetar 2013 – un început bun

Ministrul finanţelor, în dialog cu Valentina Ursu, despre buget, administrare fiscală şi relaţia cu donatorii.

Multimedia

Audio
Bugetul public fără profesor sau, altfel spus, Bugetul pe înţelesul tuturor – este sensul şi, poate, atracţia unui proiect în lansare de către Centrul Analitic Independent Expert-Grup. Vom vorbi despre scopul şi beneficiile acestui proiect, pe parcurs, cu economistul Dumitru Budianschi, director de programe la acest centru
 
Europa Liberă: Aşadar, dle Budianschi, un proiect în lansare acum la Centrul Expert–Grup, un proiect care să facă bugetul public pe înţelesul cetăţenilor, adică să familiarizeze omul activ, dar non-economist, ca să spunem aşa, cu modul în care se adună şi se cheltuiesc banii publici. Întâi de toate, cât de stringentă este, dacă este, necesitatea unui asemenea proiect?
 
Dumitru BudianschiDumitru Budianschi
x
Dumitru Budianschi
Dumitru Budianschi
Dumitru Budianschi: Pe parcursul ultimilor ani noi am efectuat un şir de studii în sectorul public, din care se vede clar că banii sunt utilizaţi ineficient, managementul este departe de a fi unul performant. În acelaşi timp, măsuri se iau foarte încet, reformele trenează, practic, pe unele sectoare. Pentru a schimba această situaţie, există o singură soluţie: trebuie să devină voinţa politică mai prezentă. Iar o voinţă politică nu o poţi obţine dacă societatea nu manifestă acest interes.
 
Europa Liberă: Cunoştinţele despre modul în care sunt acumulaţi şi cheltuiţi banii în general, în general cunoştinţele despre bani şi economie nu se iau cu laptele mamei. Ai nevoie de efort de educaţie şi autoeducaţie. De fapt, publicul moldovenesc cât de cultivat este din punctul de vedere financiar, economic?
 
Dumitru Budianschi: Noi, în general, în abordarea acestei probleme am mers pe altă cale. Faptul că societatea poate nu manifestă interesul dorit de noi privind utilizarea banilor publici aparţine în mare măsură tot nouă. Fiindcă noi nu am găsit căile necesare, formele şi metodele suficiente, accesibile, pentru ca societatea să prezinte un mai mare interes. Din această cauză iată acest nou proiect, de fapt va fi un portal, o pagină web, îşi propune ca să fie prezentată o informaţie laconică, foarte clară, uşor de accesat, uşor de preluat. Ca să vină în ajutorul cetăţenilor pentru ca prin vizualizarea acestei pagini să vadă că sunt foarte multe subiecte interesante care vizează viaţa lor de zi cu zi. Mai mult decât atât, o să vadă şi o să poată compara dacă ar fi de acord să plătească un aşa serviciu public sau nu. Proiectul este unul bazat pe date deschise, deci tot ce există pe site poate fi utilizat gratis, inclusiv setul de date sau obiectivul electronic poate fi redactat şi preluat de către mass-media.
 
Europa Liberă: Cum se va derula la modul concret „Budget stories”? Cum se va ajunge, prin ce metode, la „bugetul pe înţelesul tuturor”? Va exista un grup de experţi care va scrie într-un stil mai de popularizare cu referire la diferite probleme, mai greu de înţeles pentru omul obişnuit, va fi altfel, se vor prelua materialele de la altcineva, care au trecut deja prin asta, cum?
 
Dumitru Budianschi: În primul rând noi vom utiliza rapoartele şi studiile pe care le efectuează „Expert Grup”. Noi avem suficiente rapoarte care sunt foarte voluminoase, ele nu reuşesc să fie asimilate de societate şi există material acolo suficient pentru a fi prelucrat şi prezent într-o altă formă. În al doilea rând accentul de bază se pune pe vizualizarea datelor, sub formă de imagini şi grafice. Text va fi foarte puţin.
 
Europa Liberă: deci, va fi o metodă cât mai simplă cu putinţă şi mai prietenoasă cu oricine doreşte să înţeleagă…
 
Dumitru Budianschi: Da, practic, dacă o să fie imagini şi grafice, terminologie specializată practic va fi lipsă.
 
Europa Liberă: Dar nu există riscul de a cădea într-un fel de simplism? Ştiţi cum se spune, în matematică nu există drum pentru regi şi supuşi, e acelaşi drum, cu aceleaşi dificultăţi. Nu se va ajunge la simplificarea mesajului astfel încât să se denatureze chiar anumite lucruri?
 
x
Dumitru Budianschi: Nu, este exclus. Deci, noi prezentăm rezultatele obţinute prin cercetări detaliate, doar rezultatul îl prezentăm într-o formă mai simplă. Cum s-a ajuns la rezultat nu întotdeauna este simplu.
 
Europa Liberă: Proiectul poate acoperă nişte goluri de educaţie pe care ar fi trebuit să le acopere învăţământul general… Or, în şcoli copilul mai degrabă este forţat să  versifice şi să exerseze poezie – necesară şi ea, nu-i vorbă – decât să fie familiarizat cu mecanismele economiei, cu felul în care funcţionează banul, businessul, etc. De ce în învăţământ nu se pune un accent mai apăsat pe educaţia economică, financiară?
 
Dumitru Budianschi: Aveţi perfectă dreptate. Avem această lacună în educaţia generală. Cetăţenii absolvind şcoala medie deseori nu pot face un buget elementar, nu-şi dau seama de lucruri simple cum funcţionează economia. Din această cauză oamenii cad în diferite extreme de tipul statul ceva va face, sau deseori îşi fac aşteptări eronate. Din această cauză desigur şi comportamentul poate să fie unul nu foarte activ în societate. În acest sens noi vom încerca ca să trezim interesul pentru cheltuieli şi experienţa ţărilor dezvoltate arată că fără ca guvernul să deschidă datele, fără ca guvernul să nu pună aceste date într-un context activ de utilizare de către societate este foarte greu de atins acea performanţă a utilizării banilor, sau în general performanţă în sectorul public. Deoarece nu este vorba numai în sensul direct cum se utilizează banii, dar de aici rezultă şi ce se face cu aceşti bani, cum aceşti bani după aia se transformă în bunuri pentru societate, care sunt regulile stabilite pentru viaţa noastră de zi cu zi. Deci, impactul activităţii guvernelor este enorm pentru viaţa de zi cu zi a fiecărui om dintr-o ţară.
 
Europa Liberă: S-ar putea spune că se trăieşte încă destul de prost în Republica Moldova şi pentru că nu se înţelege suficient de bine, la orizontul populaţiei obişnuite, cum funcţionează sistemul finanţelor publice?  
 
x
Dumitru Budianschi: Eu nu aş spune că în Republica Moldova se trăieşte prost pentru că populaţia nu înţelege cum funcţionează finanţele publice. Însă factorul că dacă cetăţenii ar fi mai activi în acest domeniu, ar manifesta un mai mare interes faţă de cum guvernanţii cheltuiesc banii care sunt colectaţi de la noi toţi, indiscutabil aceasta ar spori prosperitate fiecăruia din noi. Lucrurile sunt foarte strâns legate.
 
Europa Liberă: Ne puteţi da un exemplu cum se vor lămuri, de pildă, cheltuielile pentru educaţie, sănătate, agricultură şi administrație publică… Pentru că, pe de o parte, acestea parcă ar fi la suprafaţă şi înţelese de toată lumea, pe de altă parte există aşteptări false în primul rând din necunoaşterea modului în care se finanţează sau ar trebui să se finanţeze educaţia, sănătatea, agricultura, nu mai zic de administraţia publică.
 
Dumitru Budianschi: Daţi să luăm un caz de interes sporit – educaţia. Noi în mod normal foarte puţin cunoaştem cât statul cheltuieşte pentru întreţinerea unui copil. Noi nu ştim cât cheltuieşte administraţia locală pentru şcoala din localitatea în care noi locuim, nemaivorbind despre date la nivel general, regional etc. Dacă un cetăţean ar cunoaşte exact cât din suma plătită de el ca impozit este cheltuită pentru salarii, pentru încălzire, este cheltuită pentru alimentaţia copiilor, eu cred că cetăţeanul ar deveni puţin mai incisiv în a modifica structura de cheltuieli din punctul de vedere al părintelui astfel încât acest mix de cheltuieli să acopere într-un mod optimal necesarul de care un copil are nevoie. Aceste priorităţi de fapt şi unicul loc de unde ele ar putea fi luate este numai de la părinţi. Astăzi acest subiect este unul foarte birocratizat, el este realizat prin administraţia publică şi deseori structura cheltuielilor este foarte departe de cea pe care noi ne-o dorim. Un alt exemplu pot să vă dau legat de administraţia publică. Noi avem parlament, guvern, preşedinţie, ministere etc. Noi nu ne punem foarte des întrebarea da cât pe noi ne costă întreţinerea unui minister, dacă ceea ce face el noi am fi de acord să plătim pentru el în corelaţie cu ceea ce el produce. De exemplu, cât costă o lege pentru fiecare cetăţean, sau cât costă întreţinerea unui parlamentar, sau cât costă parlamentul în general.

Taguri moldova,Alexandru Canțîr,Interviu,Liliana Barbăroşie,Dumitru Budeanschi,Expert-Grup,buget 2013

Acest forum a fost închis
Comentarii
     
În acest forum nu există încă niciun comentariu. Fiţi primul şi contribuiţi cu unul

În exclusivitate