Primăria de la Chișinău a organizat astăzi dezbateri publice pe marginea bugetului municipal pentru 2013, care va fi votat în lectură finală cel mai probabil la începutul lui martie. În prima lectură, bugetul a fost aprobat de consilierii AIE şi respins de socialişti şi comunişti. Cum vor fi împărţiţi puţinii bani care au revenit primăriei capitalei? Şi care ar fi rolul dezbaterii publice în tocmelile legate de buget? Mai multe, de la Alla Ceapai:
La dezbaterile pe marginea bugetului capitalei au fost prezenţi consilierii municipali şi alţi funcţionari ai Primăriei. Chiar dacă formatul acestor şedinţe este unul public, la care pot participa inclusiv cetăţenii de rând, aceştia se pare că nu manifestă prea mare interes, spune viceprimarul Nistor Grozavu:
„Aceste dezbateri publice au mai multe scopuri. În primul rând este vorba de transparenţa decizională, ca să fie vizibil ce decizii sunt propuse spre adoptare. Dar este şi un alt aspect. Noi lucrăm cu acele adresări care vin de la populaţie şi uneori putem scăpa cu vederea lucrurile cele mai importante. În cazul dat, noi urmărim să prioritizăm probleme în primul rând deranjează populaţia şi consilierii municipali ca atunci când o să venim la şedinţa Consiliului Municipal să nu pierdem mult timp şi să adoptăm o decizie consolidată.”
În acest an veniturile bugetului municipal sunt cu 18 la sută mai mari decât anul trecut, constituind 2,8 miliarde de lei. Deficitul este unul minim. Pentru a-şi acoperi toate cheltuielile prognozate municipalitatea mai are nevoie de 68 de milioane de lei. Bani care vor fi agonisiţi din vânzarea şi privatizarea unor bunuri municipale şi din investiţiile străine, spune edilul capitalei Dorin Chirtoacă:
„Tot ce ţine de cheltuielile curente sunt asigurate din parametrii actuali ai bugetului. În ceea ce priveşte investiţiile mai ambiţioase legate de reparaţia capitală a drumurilor, de proiecte noi în infrastructura subterană (apeducte, canalizări) aceste proiecte ale noastre depind de aprobarea noilor cote a taxelor locale şi respectiv privatizarea bunurilor imobile, în special este vorba despre terenuri. Actualele taxe ale cotelor locale aduc 120 de milioane, trebuie să avem 250-280 de milioane şi fără privatizarea terenurilor este încă un minus de 130 de milioane. În total vorbim în prezent despre un neajuns de circa 260 de milioane de lei. care dacă ne uităm pe volumul investiţiilor este similar.”
În proiectul de buget cele mai multe cheltuieli sunt prevăzute pentru educaţie, constituind mai puţin de jumătate din totalul veniturilor municipalităţii, adică 1,2 miliarde de lei. Cea mai mare parte din aceşti bani constituie salariile pentru angajaţii din învăţământ, spune şefa direcţie învăţământ Tatiana Tverdohleb:
„75 la sută este asigurarea salarizării, 7,8 la sută este întreţinerea edificiilor, 10% - la alimentaţie şi respectiv rămân vreo 6% la celelalte activităţi. Clar că este puţin. Noi ţinem cont de situaţia economică complicată, dar nu putem zice ca gata suntem în situaţie grea şi nu mai facem nici o activitate. Cred că nu trebuie să ne axăm numai pe pereţi şi acoperişuri la instituţiile de învăţământ. Asta este important, dar este important să ţinem cont şi de cei care sunt între aceşti pereşi, sub aceste acoperişuri.”
Un alt domeniu prioritar îl constituie reparaţia curentă şi capitală a drumurilor, în acest sens fiind alocaţi circa 211 de milioane de lei.
Deşi proiectul bugetului a fost votat în prima lectură, consilierii municipali nu au ajuns la un numitor comun în ceea ce priveşte cota taxelor locale. Propunerile primarului de a impozita mai dur agenţii economici, deocamdată nu sunt susţinute de consilierii municipali comunişti. Odată ce va fi aprobată cota impozitelor, proiectul bugetului municipal urmează să fie revizuit. Cel mai probabil, bugetul primăriei va fi votat în lectură finală la începutul lunii martie, deşi trebuia să fie adoptat cel târziu în decembrie anul trecut. Acest lucru a dus la încasări bugetare mai mici în primele luni ale acestui an, a menţionat şefa direcţiei municipale finanţe Veronica Herţa. În consecinţă, riscă să eşueze mai multe proiecte de investiţii, cum ar fi asamblarea a 20 de troleibuze, iluminatul public la Aeroport, reparaţia unor străzi şi amenajarea mai multor locuri de joacă.
La dezbaterile pe marginea bugetului capitalei au fost prezenţi consilierii municipali şi alţi funcţionari ai Primăriei. Chiar dacă formatul acestor şedinţe este unul public, la care pot participa inclusiv cetăţenii de rând, aceştia se pare că nu manifestă prea mare interes, spune viceprimarul Nistor Grozavu:
„Aceste dezbateri publice au mai multe scopuri. În primul rând este vorba de transparenţa decizională, ca să fie vizibil ce decizii sunt propuse spre adoptare. Dar este şi un alt aspect. Noi lucrăm cu acele adresări care vin de la populaţie şi uneori putem scăpa cu vederea lucrurile cele mai importante. În cazul dat, noi urmărim să prioritizăm probleme în primul rând deranjează populaţia şi consilierii municipali ca atunci când o să venim la şedinţa Consiliului Municipal să nu pierdem mult timp şi să adoptăm o decizie consolidată.”
În acest an veniturile bugetului municipal sunt cu 18 la sută mai mari decât anul trecut, constituind 2,8 miliarde de lei. Deficitul este unul minim. Pentru a-şi acoperi toate cheltuielile prognozate municipalitatea mai are nevoie de 68 de milioane de lei. Bani care vor fi agonisiţi din vânzarea şi privatizarea unor bunuri municipale şi din investiţiile străine, spune edilul capitalei Dorin Chirtoacă:
„Tot ce ţine de cheltuielile curente sunt asigurate din parametrii actuali ai bugetului. În ceea ce priveşte investiţiile mai ambiţioase legate de reparaţia capitală a drumurilor, de proiecte noi în infrastructura subterană (apeducte, canalizări) aceste proiecte ale noastre depind de aprobarea noilor cote a taxelor locale şi respectiv privatizarea bunurilor imobile, în special este vorba despre terenuri. Actualele taxe ale cotelor locale aduc 120 de milioane, trebuie să avem 250-280 de milioane şi fără privatizarea terenurilor este încă un minus de 130 de milioane. În total vorbim în prezent despre un neajuns de circa 260 de milioane de lei. care dacă ne uităm pe volumul investiţiilor este similar.”
În proiectul de buget cele mai multe cheltuieli sunt prevăzute pentru educaţie, constituind mai puţin de jumătate din totalul veniturilor municipalităţii, adică 1,2 miliarde de lei. Cea mai mare parte din aceşti bani constituie salariile pentru angajaţii din învăţământ, spune şefa direcţie învăţământ Tatiana Tverdohleb:
„75 la sută este asigurarea salarizării, 7,8 la sută este întreţinerea edificiilor, 10% - la alimentaţie şi respectiv rămân vreo 6% la celelalte activităţi. Clar că este puţin. Noi ţinem cont de situaţia economică complicată, dar nu putem zice ca gata suntem în situaţie grea şi nu mai facem nici o activitate. Cred că nu trebuie să ne axăm numai pe pereţi şi acoperişuri la instituţiile de învăţământ. Asta este important, dar este important să ţinem cont şi de cei care sunt între aceşti pereşi, sub aceste acoperişuri.”
Un alt domeniu prioritar îl constituie reparaţia curentă şi capitală a drumurilor, în acest sens fiind alocaţi circa 211 de milioane de lei.
Deşi proiectul bugetului a fost votat în prima lectură, consilierii municipali nu au ajuns la un numitor comun în ceea ce priveşte cota taxelor locale. Propunerile primarului de a impozita mai dur agenţii economici, deocamdată nu sunt susţinute de consilierii municipali comunişti. Odată ce va fi aprobată cota impozitelor, proiectul bugetului municipal urmează să fie revizuit. Cel mai probabil, bugetul primăriei va fi votat în lectură finală la începutul lunii martie, deşi trebuia să fie adoptat cel târziu în decembrie anul trecut. Acest lucru a dus la încasări bugetare mai mici în primele luni ale acestui an, a menţionat şefa direcţiei municipale finanţe Veronica Herţa. În consecinţă, riscă să eşueze mai multe proiecte de investiţii, cum ar fi asamblarea a 20 de troleibuze, iluminatul public la Aeroport, reparaţia unor străzi şi amenajarea mai multor locuri de joacă.
