Linkuri accesibilitate

„Un proces de care România are nevoie”: regionalizarea în viziunea USL


Majoritatea populației romaâești nu este înspăimîntată de o eventuală regionalizare care să țină cont de specificul etnic al provinciilor.



În România se vorbește mult în aceste zile despre regionalizarea țării. În principiu, nimeni nu se opune, dar ca de obicei problema sunt detaliile. Câte regiuni vor fi, ce puteri vor avea și mai ales cine le va conduce sunt întrebările secundare care încing spiritele. Relatează de la București Sabina Fati.

„Regionalizarea este o decizie strategica nu una politica” sustine vicepremierul roman Liviu Dragnea, explicind ca este vorba despre „un proces de care România are nevoie”.

Totusi nimeni nu a explicat, inca, de ce ar fi folositoare regionalizarea, ce beneficii ar aduce o redesenare administrativa a României, daca actualele judete vor ramine asa cum sint sau daca dimpotriva pentru simplificarea lucrurilor, ele vor disparea. Cel mai probabil viitoarele regiuni vor aglomera harta birocratica a României devenind niste intermediari intre judete si administratia centrala.
Ideea regionalizarii nu porneste in România de la o necesitate clara, expusa riguros de catre oficialii de la Bucuresti, care aduc in discutie ca singur argument accesarea fondurilor europene, fara sa raspunda la intrebarea de ce s-ar accesa mai usor de catre viitoarele regiuni. Este vorba, deci, despre un proiect care vizeaza descentralizarea administrativa, dar care e posibil sa ingreuneze situatia, devreme ce judetele isi vor pastra prerogativele.

Proiectul despre care vorbesc socialistii români nu a fost pus pe masa publica de disectie, iar presedintele Traian Basescu a declarat astazi ca „deocamdata sunt doar povesti despre regionalizare”. Cu toate acestea bataliile judetelor pentru viitoarele capitale regionale sint in toi, iar vicepremierul care raspunde de acest subiect a declarat ca „nu va fi o singura capitala intr-o regiune”, fiindca fiecare judet trebuie „sa se bucure de avantajele regionalizarii”.

Liviu Dragnea a explicat ca „daca va fi sediul administrativ intr-un oras, in alt oras din alt judet va fi, de exemplu, directia regionala de finante, in alta capitala de judet va fi directia regionala de mediu”, iar exemplele pot continua. Rezulta asadar ca in viitor firmele care vor functiona in regiuni vor trebui sa faca adevarate calatorii periodice prin toate marile orase ale regiunii in care se afla pentru a obtine aprobari, pentru a depune cereri sau pentru a intra in audiente la diversi oficiali.
In buna traditie balcanica, descentralizarea prin regionalizare ar putea mai degraba sa complice lucrurile, decit sa le simplifice. In orice caz, deocamdata se discuta pastrarea numarului actual de regiuni, nefunctionale, care ar urma sa aiba competente exclusive sau partajate cu cele ale statului, un buget multiannual si un presedinte. Seful Uniunii Democrate a Maghiarilor din Romania, Kelemen Hunor, este de parere ca o impartire in opt regiuni ar fi un „esec” si ca pina in luna aprilie va prezenta propria variantă, dupa ce va avea consultari cu structurile locale pe marginea acestui subiect.
Regionalizarea ramine un subiect neclar si singurul element sigur este cererea maghiarilor din Romania care insista sa fie infiintata o regiune care sa acopere asa numitul Tinut Secuiesc format din judetele Mures, Covasna si Harghita. Este greu de crezut, insa, ca maghiarii vor putea negocia aceasta cerere, mai ales ca se afla in opozitie.

Cu toate acestea un sondaj recent (IRES) scoate la iveala ca majoritatea populatiei romanesti nu este inspaimintata de o eventuala regionalizare care sa tina cont de specificul etnic al provinciilor. La intrebarea „considerati ca separarea maghiarilor pe criterii entice ar putea constitui un risc al regionalizarii pentru Romania?” 48% raspund prin DA si 46% prin NU.
XS
SM
MD
LG