duminică, noiembrie 23, 2014 Ora Locală 19:07

Internațional

Scandalul cărnii de cal galopează prin Europa

Frauda rămâne evidentă: o tonă de carne de vita costă peste 3000 de euro, pe când o tona de carne de cal se vinde sub 1000.

x
Scandalul cărnii de cal din produse prefabricate vândute în țări ale Uniunii Europene drept produse din carne de vită a cauzat atâta iritare, încât miniștrii europeni ai agriculturii s-au adunat azi la Bruxelles ca să-l dezbată, după cum relatează, Dan Alexe:

Patru zile dupa ce a izbucnit, scandalul carnii de cal din lasagna congelată galopează in continuare prin Europa: reuniuni de criză prin toate capitalele, ba chiar si la Bruxelles, unde UE a a convocat astazi o reuniune a miniștrilor agriculturii. 

E drept, nu este vorba de o criză medicală, iar Comisarul european responsabil cu piața interna a UE, Michel Barnier, a declarat ca nu exista nicio amenințare la adresa sănătății consumatorilor, dar ca frauda rămâne evidentă, întrucât populația, cumpărătorii, au fost înselați, furnizandu-li-se carne de cal in loc de carne de vită. 

Scandalul este cel mai mare in Marea Britanie, unde poliția a perchizitionat marți laboratoarele a două uzine de prelucrare a cărnii, a căror activitate a fost suspendată.

E vorba și de o problemă de natură culturală: in unele țări precum Franța sau Belgia, carnea de cal e consumata in mod regulat, in vreme ce in Anglia tabuul e aproape total.
 
Toată lumea este de acord ca e nevoie de o mai stricta legislație a trasabilitatii si a etichetarii. Firma producatoare (Findus) e suedeză, insa respectiva lasagna era fabricata de un subtraitant francez cu uzina in Luxembourg. Carnea a fost comandata unui trader cipriot, care a trecut comanda unui intermediar olandez, care a cumpărat-o in România. 
 
Un traseu foarte complicat, asadar, iar ancheta caută acum sa determine in ce moment al acestui lui proces de transformare si prelucrare a cărnii s-a pus eticheta "vită" pe ceea ce era carne de cal. In România, unul din cele două abatoare incriminate (si care are un nume nelinistitor: Doly-com, daca ne gândim ca Doly e numele primei oi clonate care a trăit) recunoaște ca a furnizat carne de cal, dar afirma ca a furnizat-o in cunoștință de cauza si cu buna credință si ca etichetele au fost schimbate ulterior. 
 
Pe deasupra, legislația europeană se arată aici deficitară. Spre deosebire de carnea proaspătă, cea tocată si cea din produsele preparate trebuie sa aibă mentionat doar tipul (porc, vită, pui sau cal), nu insa si originea geografică. Lucrul e important, daca ne gândim ca o tonă de carne de vita costa peste 3000 de euro, pe când o tona de carne de cal se vinde sub 1000. 
 
Scandalul mai pune insa in lumina si absurditatea modului in care carnea poate circula de-a lungul si de-a latul Europei între furnizori, intermediari, brokeri si fabricanți de fast food. Piața internă europeană se arată astfel a fi si o piață internă pentru o hrană substandard, care profită de libertatea de circulație a bunurilor si serviciilor.

Taguri Dan Alexe,Comisia Europeana,scandalul cărnii de cal

Acest forum a fost închis
Comentarii
     
În acest forum nu există încă niciun comentariu. Fiţi primul şi contribuiţi cu unul

În exclusivitate