marți, noiembrie 25, 2014 Ora Locală 03:42

Interviuri

O tranziție dificilă: de la „homo sovieticus” la omul european

Corneliu Ciurea: „sînt multe modele de comportament care poartă încă pecetea trecutului...”

Multimedia

Audio
  • Interviul dimineții cu Corneliu Ciurea despre „homo sovieticus”



Cum ne debarasăm de omul sovietic din noi? Cum e la chip şi înfăţişare omul post-sovietic ? Ce daune continuă să pricinuiască aşa numitul homo sovieticus sau mutaţiile de două decenii ale acestuia în societatea Republicii Moldova? Şi de ce ar trebui să ne preocupe această problemă ? Un punct de vedere bazat pe un amplu studiu peste câteva minute, când vom vorbi cu politologul Corneliu Ciurea, expert al Institutului „Viitorul” din Chişinău.

Europa Liberă: Aşadar, dle Ciurea, un amplu studiu prezentat zilele trecute de experţii institutului „Viitorul”, un studiu întitulat „Cum să ne debarasăm de post-sovietism?”, care vizează realităţile din Georgia, Ucraina şi Republica Moldova şi care, în mod firesc, a fost elaborat de experţi din aceste trei ţări… Întâi de toate, ce trebuie să înţelegem prin post-sovietism, prin omul post-sovietic? Noţiunea de homo sovieticus nu mai este încăpătoare?

Corneliu Ciurea:
„Nu mai este chiar atât de încăpătoare, chiar dacă de foarte multe ori pornim de la acest homo sovieticus pentru a explica realităţile din ţara noastră şi din
x
ţările post-sovietice. Cu toate acestea credem că s-a născut un alt om în această perioadă post-sovietică, un om care nu mai este în totalitate ghidat de valorile sovietice, uneori chiar uită de lele la modul raţional îndreptându-se în acelaşi timp spre valorile europene, valorile occidentale.

Dar acest drum pe care îl parcurge încă nu s-a încheiat şi această transformare sau metamorfozare a omului sovietic într-un om european este un proces în plină desfăşurare, care încă nu s-a încheiat. Pe parcursul acestui drum omul post-sovietic din păcate mai mult imită decât pătrunde în esenţa lucrurilor şi de fapt de multe ori corespunde principiului „formă fără fond”.”

Europa Liberă: De ce  trebuie să intereseze această mutaţie – post-sovietismul – acum? Nu se topeşte, oare, moştenirea sovietică odată cu plecarea în lumea celor drepţi, treptat, a celor născuţi în URSS?

x
Corneliu Ciurea: „Nu, pentru că cunoaştem şi titlul unei cărţi „Născut în URSS”, în care autorul, de fapt un reprezentant al generaţiei tinere, oricum reflectează asupra proceselor care
Nu există o ireversibilitate a comunismului în societatea moldovenească...

au avut loc şi are un soi de nostalgie faţă de perioada despre care spunem noi că a apus ireversibil.

Nu există o ireversibilitate a comunismului în societatea moldovenească, unde mai vedem politicieni care imită cu mult succes modelele occidentale, rămânând fideli trecutului, nu a dispărut URSS nici pentru gastarbeiterii noştri plecaţi peste hotare, care au anumite feluri de comportament, nici pentru omul transnistrean, care şi el aparţine trecutului mai mult decât viitorului şi sunt multe-multe alte modele de comportament care încă poartă pecetea trecutului.

De fapt, marea provocare pe care am avut-o cu toţii, autorii acestui studiu, este că, posibil, omul european în sensul deplin al cuvântului nu va apărea niciodată în spaţiul nostru, pentru că oricum vom fi prinşi în această tranziţie şi vom rămâne oameni post-sovietici, nici sovietici, dar nici europeni până la capăt.”
 
Europa Liberă: O viziune destul de pesimistă, dle Ciurea. De ce pe de altă parte tocmai respectivele trei ţări? Sovietizarea lor a fost mai profundă decât în cazul altor „republici-surori”?

x
Corneliu Ciurea: „Cele trei ţări sunt reprezentative pentru naşterea unui om european întrucât sunt nişte ţări destul de avansate pe calea progresului spre modelele occidentale. Din această cauză credem că selecţia făcută de Institutul de Politică Globală din Ucraina a fost una corectă, întrucât în celelalte state sovietismul s-ar putea să fie şi mai mult prezent. Or, în momentul în care accepţi că sovietismul oamenilor şi politicienilor este prezent, nu mai poţi vorbi de post-sovietism. Repet, post-sovietismul în percepţia noastră este o perioadă de tranziţie de la modele sovietice la cele occidentale. Putem vorbi că în acele trei state această tranziţie se produce. Nu ştim dacă ea se încheie.”
 
Europa Liberă: Haideţi să enumerăm nişte fenomene care – dacă e să judecăm după concluziile studiului -  n-ar fi existat în societatea moldovenească sau ar fi fost mult diminuate. Intoleranţa, inclusiv sau poate în primul rând politică…

Corneliu Ciurea:
„Da, intoleranţa este de fapt un aspect caracteristic perioadei sovietice şi el se păstrează chiar într-o formă deghizată în perioada de tranziţie pe care o trăim cu toţii. Vorbim despre intoleranţa politicienilor faţă de inamicii politici şi acesta este marele paradox: avem senzaţia că trăim chiar în zilele de azi cu politicieni europenizaţi, dar care sunt antrenaţi într-o luptă crâncenă pentru supravieţuire şi nu acceptă o convieţuire chiar în cadrul unei alianţe. Sau mai avem şi exemplul unui politician care a intrat într-o luptă pe viaţă şi pe moarte cu mass-media.

Şi acest comportament este un element al intoleranţei caracteristice stilului sovietice de conducere. Dar există şi intoleranţa oamenilor care nu pot convieţui într-un spaţiu comun şi care se discriminează pe diverse criterii: etnice, rasiale, sexuale şi aşa mai departe. Deci, senzaţia acestui război pe care oamenii o trăiesc, un război virtual, dar care stă ascuns în minţile lor, credem că este o percepţie a perioadei sovietice, care am fost oarecum modificată pe parcursul anilor, dar care încă dăinuie.”
 
Europa Liberă: Nepotism, favoritism, cumătrism. Parca ar fi nişte coordonate, puncte cardinale ale existenţei cetăţenilor Republicii Moldova. Şi acestea cu rădăcini în izvoare sovietice?

Corneliu Ciurea:
„Nu. Am avut lungi discuţii pe această temă. Evident cumătrismul este mai curând un element bizantino-fanariot, care vine din alte epoci. Din contra, explicăm în această lucrare că
Vedem o revenire la nişte modele deloc europene, anacronice, care permit mobilitatea socială şi avansarea în funcţii.

cumătrismul a fost oarecum neutralizat în perioada sovietică de criteriile de avansare pe scara socială de partid. Deci, mai curând fiind membru de partid puteai avansa. Însă el a renăscut în perioada post-sovietică.

Vedem o revenire la nişte modele deloc europene, oarecum anacronice, care permit mobilitatea socială şi avansarea în funcţii. Mi s-a părut curios acest fenomen care nu aparţine în totalitate perioadei sovietice, repet, dar care marchează viaţa noastră de zi cu zi şi este străin hainei europene. Sau sacoului european pe care în mod normal ar trebui să-l purtăm cu toţii.”
 
Europa Liberă: A fost impresionant să citesc în studiu despre faptul că minciuna este ca o instituţie fundamentală în societatea moldovenească, că nu există sancţiuni pentru minciună. De ce acest fenomen se dovedeşte atât de bine împlântat în solul moldovenesc?
 
Corneliu Ciurea:
„Categoric în perioada sovietică minciuna era un
Locul bucătăriei probabil l-a luat televizorul. Oamenii instalaţi comod în faţa lui îşi pot permite să fie sinceri, în rest, în societatea noastră, nu-ţi poţi permite această sinceritate.

element definitoriu al sistemului politic. Oamenii refugiaţi la bucătărie doar aveau posibilitatea să vorbească sincer. Acum locul bucătăriei probabil l-a luat televizorul. Oamenii instalaţi comod în faţa televizorului îşi pot permite să fie sinceri, iar în rest în societatea noastră, în toate ungherele ei, nu-ţi poţi permite această sinceritate. Ipocrizia fiind elementul deja definitoriu. Oamenii nu-şi pot îngădui să spună lucrurilor pe nume, nici în scena politică, nici în viaţa cotidiană.”

Europa Liberă: Nici în sondaje…

Corneliu Ciurea:
„Nici măcar în sondaje, evident. Deci, din păcate, minciuna a rămas un element crucial, chiar dacă şi-a modificat felul în care se exprimă. Nu mai este o minciună ideologică. Este o minciună măruntă de zi cu zi.”

Europa Liberă: Paternalismul la moldoveni:  în sensul că soluţiile trebuie să vină de oriunde, de la stat, în primul rând, nu şi de la individ. O altă concluzie, evidentă, din punctul meu de vedere. Au trecut totuşi peste două decenii de la prăbuşirea URSS. Cum s-ar explica menţinerea acestui „viciu cetăţenesc”, să-i spunem aşa?

Corneliu Ciurea:
„Eu cred că trebuie cumva să tolerăm prezenţa post-sovietismului, sau cel puţin să-l înţelegem. Nu putem produce o ruptură definitivă de trecut. Nu ne putem desprinde categoric de acea perioadă în care mulţi dintre noi au făcut armata, au avut părinţi şi bunei care au avut o altă gândire, au făcut universităţile şi au lucrat într-un mediu mai mult sau mai puţin ideologizat. Trecutul nu poate fi aruncat definitiv la coşul de gunoi.

Din această cauză este firesc să fie prezent elementul sovietic în noi. Doar că nu trebuie să fim ipocriţi şi cumva să-l acceptăm. Trebuie să-l vedem foarte clar atunci când el se manifestă. Asta este de fapt problema post-sovietismului: capacitatea cameleonică a politicienilor, dar şi a oamenilor simpli, de a-şi schimba culoarea,  rămânând cu aceleaşi năravuri, dar fără ca să accepte în sinea lor că încă aparţin trecutului. Deci, ne minţim cu toţii pe noi înşine.”
 
Europa Liberă: Unii ar întreba: dar oare omul n-a ieşit din era sovietică şi cu ceva benefic, salutabil, cu o parte a firii lui care ar merita aprecierea?

Corneliu Ciurea:
„Noi, în studiul nostru, ne-am concentrat mai mult asupra aspectelor negative. Am creat, oarecum artificial poate, un chip caricatural al omului sovietic. Dar, evident, omul sovietic avea şi calităţi pozitive, la care în ultimul timp nu prea atragem atenţia întrucât ne mişcăm spre alte spaţii civilizaţionale.

Studiile profunde, de exemplu, ar fi un element, sau lecturile profunde care se făceau în acea perioadă, ataşamentul faţă de literatura clasică. Toate aceste elemente sunt anumite repere care ne dau de înţeles că perioada sovietică a conţinut şi elemente pozitive. Tocmai din această cauză, zic, probabil este imposibilă desprinderea totală de trecut. Doar că trebuie să fim conştienţi de elementele negative şi cele pozitive ale acestelei perioade, lucru pe care încă nu l-am făcut.  Nu ne-am făcut încă o evaluare.”

Taguri moldova,Radio Europa Liberă,Alexandru Canțîr,Liliana Barbăroșie,Interviu,Corneliu Ciurea,homo sovieticus,studiu Institut „Viitorul”

Acest forum a fost închis
Comment Sorting
Comentarii
     
de: ian de la: chisinau
21.02.2013 15:35
AIE cu regret s-a ascuns dupa un slogan la moda, dupa o "fanera" vopsita "evropeneste" si e revoltator ca nu sunt cei care s-au declarat, sunt acelasi PCRM, numai camuflat, deghizat, au schimbat culoarea rosie, secera si ciocanul pe alte culori si sigle, dar MENTALITATEA e una nomenclaturista sovietica cu privilegii de partid. Un partid DEMOCRATIC ar trebui sa aiba o democratie veritabila pe verticala si orizontala si procesul de inaintare a candidaturilor din partea partidelor pe lista de deputati in parlament sau in functia de Presedinte al Republicii ar trebuie sa cuprinda pe circumscriptii toata tara, candidaturile luptand la nivel local, raional, municipal si national. CEC-ul ar trebui sa interzica sa participe la alegeri paertidele de buzunar, care n-au structura ramificata si nu respecta democratia interna de partid in mod TRANSPARENT la toate nivelurile (local, raional, national). Actualii lideri sunt mai degraba directori de SRL-uri sau intrepeinderi individuale de profit comercial-politic. Comportamentul lor e unul autocratic, copie in miniatura a fostilor prim-secretari raionali, municipali, republicani sau chiar mini secretari-generali de partid a-lea-Brejnev, cu mania decoratiilor la piept, cu apucaturi de dictatura partinica si control de partid NELIMITAT asupra oricarei Institutii, Puteri "independente" din Stat, de substituire a votului in parlament prin "tocmela", "imparteala" tainuita in "alianta" tenebra de acaparare a Statului si de ocolire frauduloasa cu "asi" din maneca" a Legii si Constitutiei.

În exclusivitate