vineri, aprilie 25, 2014 Ora Locală 08:01

Interviuri

CNA între reformă, exigențe și presiuni politice

Viorel Chetraru: „suntem implicaţi în procesul de consolidare a unei atmosfere care să corespundă spiritului legalităţii.”

x

Multimedia

Audio
  • Un interviu cu Viorel Chetraru, directorul CNA, realizat de Valentina Ursu

MĂRIMEA TEXTULUI - +

Lupta împotriva corupţiei este unul dintre subiectele cele mai discutate peste tot în lume, cu deosebire în ţările în tranziţie. Preşedintele Centrului Naţional Anticorupţie, Viorel Chetraru, a stat de vorbă cu Valentina Ursu, în mod evident, şi despre legătura de loc benefică între lupta împotriva corupţiei şi sfera politicului:

Europa Liberă: Domnule director, să pornim discuţia de la reformă, după reformare. Cât de sigur poate fi cetăţeanul astăzi că o reformă veritabilă are şanse la Centrul Naţional Anticorupţie?
 
Viorel Chetraru: „Suntem una din primele instituţiile care trecem printr-un proces amplu de reformare. Iar pe baza rezultatului care va fi înregistrat, vom putea spune despre eficienţa reformei, inclusiv în alte autorităţi, cum ar fi în cadrul Procuraturii, reforma din justiţie, reforma din alte domenii, care sunt importante pentru statul nostru, în special, în ceea ce ţine de asigurarea ordinii publice.”
 
Europa Liberă: Cum vă explicaţi că până astăzi nu aţi reuşit să vă alegeţi cu adjuncţi? Iarăşi politizarea e de vină, acest algoritm despre care, cu atâta insistenţă, se vorbeşte că pune piedici reformei?
 
Viorel Chetraru: „Cred că şi acest lucru este determinant, elementul politic, factorul politic în activitatea unei instituţii, fiindcă, chiar dacă avem prevederi clare, scrise în lege, care stabilesc modalitatea de desemnare şi numire a vicedirectorilor în funcţie şi chiar dacă avem înaintat proiectul corespunzător, de peste două luni de când a fost înaintat Parlamentului, cu candidaturile în cauză, Parlamentul încă nu a desemnat aceşti adjuncţi, de altfel, care sunt foarte importanţi pentru promovarea în continuare a reformei.”
 
Europa Liberă: Şi, între timp, apare această iniţiativă a PLDM-ului, care a depus proiectul de lege, prin care vicedirectorii Centrului ar trebui aleşi prin concurs public?
 
Viorel Chetraru: „Nu cunosc detaliile acestui proiect. Din punctul meu de vedere, ideea organizării concursului este bună, binevenită, fiindcă competiţia oferă posibilitatea selectării unui candidat care va corespunde cel mai îndeaproape calităţilor necesare pentru funcţionarii care vor accede la această funcţie. Dar trebuie să avem în vedere şi cine organizează acest concurs.”
 
Europa Liberă: Cine ar trebui să îl organizeze? Parlamentul?
 
Viorel Chetraru: „În mod obiectiv, cel mai bine ar fi ca acest concurs să fie organizat nu de către politicieni, nu de către Parlament. Concursul trebuie să fie organizat şi desfăşurat de către profesionişti care vin din domeniu.

În situaţia noastră, ar fi cel mai indicat ca acest concurs să fie organizat de o comisie în a cărei componenţă să intre procurori, judecători, poliţişti, oameni din mediul academic, din societatea civilă, cei care cunosc foarte bine domeniul în cauză şi cei care au calităţile şi aptitudinile corespunzătoare pentru a desemna o persoană în cadrul unui concurs. Fiindcă, în situaţia organizării concursului de către Parlament, chiar şi
Despre ce obiectivitatea poate fi vorba, când concursul este organizat de politicieni care privesc prin prisma politică viitorul candidat?

în situaţia când a fost desemnat directorul, prin procedura prin care am trecut, eu acuma ridic semne de întrebare, fiindcă, din toţi membrii comisiei, sunt doar trei jurişti.

Despre ce obiectivitatea poate fi vorba, când concursul este organizat de politicieni care privesc prin prisma politică viitorul candidat? Chiar dacă există acele elemente care presupun că concursul este organizat public, care, la fel, oferă o credibilitate mai mare, chiar dacă presupunem că concursul acesta este organizat prin diferite probe, oricum există o mare doză de neîncredere. Şi aţi văzut discuţiile care au fost generate de pe urma desemnării candidaturii mele la această funcţie.

Eu tot cred că concursul trebuie să treacă prin alte forme şi alte proceduri, fiindcă această experienţă nu este cea mai bună, pentru moment, inclusiv în cazul Centrului. Şi de ce nu, acest concurs care se propune, consider că este o idee bună.”
 
Europa Liberă: Domnule director, dar acuma s-a înteţit lupta între politic şi cei care poartă vină pentru corupţie?
 
Viorel Chetraru: „Instituţia, pe care o prezint, activează în conformitate cu cadrul legal, care stabileşte concret care sunt competenţele noastre. Şi, din acest punct de vedere, vreau să spun că nu ne dorim sub nicio formă să fim asociaţi, nici
x
măcar prin aluzii, că activitatea noastră ar depinde, într-un fel sau altul, de atmosfera politică de afară. De altfel, prin ceea ce facem, încercăm să ne detaşăm de acest lucru, chiar dacă uneori acest lucru nu reuşeşte pe deplin şi nu suntem atât de convingători.”
 
Europa Liberă: Bine, dar dacă în vizorul dumneavoastră nimereşte exponentul unei formaţiuni politice, imediat începe să se interpreteze că luptaţi cu oponentul.
 
Viorel Chetraru: „Este adevărat. Şi acesta este lucrul care cel mai mult ne afectează, fiindcă acum suntem nevoiţi să ne confruntăm cu o mare doză de neîncredere, atunci când instituţia intervine, pe un domeniu sau altul, care ulterior este tratat ca răzbunare, răfuială politică sau încercare de a intimida anumiţi exponenţi ai anumitor formaţiuni politice, lucru pe care vreau din start să îl neg şi să spun că nu este adevărat. Iar faptul că anumite activităţi ale noastre, care sunt desfăşurate, coincid cu diferite situaţii conflictuale între diferiţi lideri politici, pentru noi este regretabil şi lucrul care ni-l dorim cel mai puţin.”
 
Europa Liberă: Chiar începerea urmării penale, pe numele ministrului sănătăţii, Andrei Usatâi, este interpretată de unii că ar fi o tentativă de răzbunare.
 
Viorel Chetraru: „Cazul respectiv sigur că nu este cazul care ne-a adus plusvaloare la imaginea instituţiei. Este un caz care ştirbeşte mult din credibilitatea instituţiei, din simplul motiv că a fost această coincidenţă. Iar, pe de altă parte, mă întreb ce trebuie să facă ofiţerii Centrului, atunci când intră în posesia unor informaţii care atestă implicarea unor funcţionari în acte de corupţie? Să aştepte când afară va fi primăvară şi va fi soare, iar relaţiile dintre politicieni vor fi unele favorabile, pentru a demara o procedură penală? Sigur că nu este corect.

Ofiţerii noştri nu investighează situaţii virtuale, investighează situaţii concrete care au avut loc şi care atentează la interesul public. Cazul respectiv este unul reprezentativ, fiindcă este o situaţie în care interesul public a fost prejudiciat şi a fost pus în pericol. Şi nu trebuie să facem multă analiză, ca să vedem lucruri evidente care s-au întâmplat ulterior a căror pericol a fost înlăturat prin luarea acestor decizii.

Dar ne punem semnul de întrebare: ce a stat la baza anulării acestor decizii? De ce s-au anulat licitaţiile? De ce s-au anulat contractele de gaj? De ce se ascund şi nu se transmit organului de urmărire penală documentele care au stat la baza acestui caz şi care scot în evidenţă interesele funcţionarilor pentru a promova anumite interese, în acest caz de interes public deosebit?

În situaţia în cauză sigur că noi nu am avut niciun drept moral să stăm de o parte şi să urmărim cum vor demara ulterior evenimentele, ca să acţionăm după ce instituţia publică putea deja să fie una privată.”
 
Europa Liberă: Domnule Chetraru, dar se zice că domnul Usatâi nu ar fi singurul funcţionar, demnitar care cade sub incidenţa urmării penale. Se zice că sunt exponenţi şi ai Partidului Democrat, şi ai Partidului Liberal, de ce se vorbeşte despre un singur caz?
 
Viorel Chetraru: „Noi avem mai multe procese penale pe rol care vizează exponenţi ai diferitor partide. Pentru moment în procedura noastră sunt şase proceduri penale care vizează persoane de acest fel. Probabil, acest caz a trezit un interes public mai sporit. Îmi este greu să îmi explic de ce anume acest caz a trezit interesul.”
 
Europa Liberă: Dar despre celelalte cazuri când se va vorbi?
 
Viorel Chetraru: „Imediat cum cazurile vor fi iniţiate şi transmise pe rol celor care trebuie să demareze ulterior urmărirea penală, sigur că vor fi făcute publice.”
 
Europa Liberă: Proporţiile sunt grave?
 
Viorel Chetraru: „Este prejudiciat interesul public. Şi nu contează gravitatea acestor fapte. Din punctul nostru de vedere, aceste lucruri nu pot fi tolerate.”
 
Europa Liberă: Se interpretează ca nişte elemente de şantaj.
 
Viorel Chetraru: „Mie îmi vine greu să mă exprim asupra elementelor de şantaj. Şi să înţeleg cam în genere cum ele ar putea fi exprimate, fiindcă, în ultimă instanţă, cei care vor lua decizie, fiindcă acestea nu sunt cazuri pe care poţi să le soluţionezi altfel decât să le trimiţi procurorilor şi ulterior judecăţii. Ele nu pot fi la nesfârşit menţinute în stare de imponderabilitate. Acestea sunt cazuri care au o singură direcţie – judecata, care trebuie să se expună pe marginea acestora. Şi de aceea interpretarea în felul corespunzător mi se pare incorectă.”
 
Europa Liberă: Domnule Chetraru, cât de uşor vă este să combateţi corupţia, în cazul unor colegi de-ai dumneavoastră, care au funcţii în Guvern, în agenţii?
 
Viorel Chetraru: „Nu este deloc uşor, dar, dacă sunt întrunite elementele constitutive ale infracţiunii, ele sunt tratate corespunzător. Şi aici facem abstracţie de apartenenţa acestei persoane. Este o poziţie pe care o promovez în fiecare zi, lucrând cu colegii mei. Fiindcă, vă daţi seama cât de uşor este pentru ofiţerii simpli, atunci când investighează un caz, iar un funcţionar de nivel înalt, îi spune că „noi o să ne clarificăm cu ofiţerii aceştia”. Ce au avut în vedere aceşti funcţionari? Ce clarificări vor să aibă ei cu aceşti ofiţeri? De ce natură? Atunci ofiţerul acesta vine dimineaţa la serviciu şi îşi face datoria care reiese din obligaţiunile funcţionare care îi revin, despre ce clarificări este vorba?

x
Iată în situaţia aceasta într-adevăr este foarte greu să le explici acestor ofiţeri că ei trebuie să îşi facă datoria, reieşind din obligaţiunile lor funcţionale, să se conducă de lege. Iar în această situaţie, de fiecare dată, le spun un lucru pe care mi-l spuneau şi mie ofiţerii superiori, când am venit la serviciu: „Atunci când nu ştii cum să procedezi, procedează conform legii”. Iată tocmai din considerentul dat suntem implicaţi în procesul de consolidare a unei atmosfere care să corespundă spiritului legalităţii.”
 
Europa Liberă: Citesc din statutului instituţiei - despre CNA se spune că totuşi ar trebui şi elementul de prevenire să fie unul dominant în activitatea dumneavoastră. Vă reuşeşte, mai întâi, să preveni, ca ulterior să ajungeţi la combatere?
 
Viorel Chetraru: „Elementul de prevenţie este unul determinant. Tot ce înseamnă prevenire reprezintă cam treizeci la sută din tot ce va face instituţia în viitor, şi din punctul de vedere al efectivului, şi din punctul de vedere al logisticii care este delegată şi direcţionată către acest domeniu.”
 
Europa Liberă: Dar explicaţi, ce însemnă şi cum acţionaţi în cadrul prevenţiei?
 
Viorel Chetraru: „Munca de prevenire are mai multe elemente. Cel mai important şi determinant este domeniul analitic care urmează să scoată în evidenţă toate riscurile care reprezintă pentru moment elemente cu risc sporit, din punctul de vedere al manifestărilor cu caracter corupţional. Şi aceasta înseamnă identificarea riscurilor atât în ramuri şi domenii de activitate specifice, cum ar fi sănătate, transporturi, educaţie, vamă, fisc şi această muncă analitică trebuie să fie materializată prin semnalarea acestor riscuri autorităţilor care sunt responsabile, inclusiv clasei politice, pentru a revizui cadrul normativ, pentru a expertiza tot ce înseamnă legislaţie în acest domeniu. Munca analitică presupune şi instituirea anumitor bariere în calea manifestărilor cu caracter corupţional, la nivelul autorităţilor, prin instituirea anumitor mecanisme de control intern, prin instituirea anumitor forme de expertizare internă şi aşa mai departe.”
 
Europa Liberă: Prevenind, dumneavoastră trebuie să înştiinţaţi şi autorităţile?
 
Viorel Chetraru: „În mare parte, toată această muncă de prevenţie va viza informarea Parlamentului, Preşedinţiei, Guvernului sau, în mod direct, către autorităţile care sunt interesate în obţinerea unor asemenea informaţii, cum ar fi cei din domeniul agriculturii, educaţiei, sănătăţii şi aşa mai departe.”
 
Europa Liberă: În ce măsură vă afectează acest grad înalt de corupţie din societate?
 
Viorel Chetraru: „Ne afectează foarte mult, în primul rând, din simplul motiv că corupţia reprezintă elementul cel mai problematic, atunci când suntem apreciaţi, evaluaţi de către partenerii noştri de dezvoltare. Toţi ne spun într-o singură voce: „Corupţia este elementul cheie care trebuie soluţionat”, la noi în ţară. Este elementul care reprezintă esenţa declaraţiilor tuturor formaţiunilor politice, fie că e vorba de platformele lor electorale, fie că e vorba de declaraţiile publice, de priorităţile pe care şi le propun să le soluţioneze, însă, spre regret, nu de fiecare dată aceasta coincide cu acţiunile concrete care sunt desfăşurate de către funcţionari de diferite nivele, de către politicienii noştri, nu întotdeauna ceea ce se  declară corespunde cu ceea ce se face.”
 
Europa Liberă: Care sunt şansele de a semna Acordul privind Liberalizarea Regimului de Vize, dacă de gradul de corupţie partenerii de dezvoltare sunt atât de îngrijoraţi?
 
Viorel Chetraru: „Consider că sunt şanse reale ca lucrurile să fie urnite din loc. Noi deja suntem sortiţi succesului, fiindcă nu avem încotro. Nu va merge în formatul acesta, va fi identificată altă soluţie, dar, până la urmă, noi va trebui problema aceasta să o soluţionăm. Nu noi suntem primii care am trecut prin asemenea experienţă. Există foarte multe exemple de succes pe care trebuie să le urmăm, ţări care au dovedit că se poate, atunci când există o voinţă politică, atunci când există insistenţă, consecutivitate în ceea ce spui şi ceea ce faci, se poate realiza succes considerabil. Cel mai apropiat pentru noi ar fi exemplul României.”
 
Europa Liberă: Cine se opune astăzi ca succesele dumneavoastră să fie unele palpabile?
 
Viorel Chetraru: „Dacă există sau nu voinţă politică voi putea spune atunci când vom trece prin etapa intermediară de reformă a Centrului care se va finisa în vară, când deja va trebui să avem procesul de asigurare logistică, asigurare financiară, promovarea cadrului normativ necesar pentru activitate şi oferirea instrumentelor instituţiei, ca să desfăşoare o muncă eficientă în domeniul de combatere a corupţiei.”
 
Europa Liberă: Aţi amintit de asigurarea financiară, e o problemă?
 
Viorel Chetraru: „Este o problemă. Încă nu avem adoptat cadrul normativ care ar permite creşterile salariale ale efectivului, pe care le-am preconizat, propunerea respectivă a fost înaintată Parlamentului şi suntem în etapa de dezbateri acum.”
 
Europa Liberă: Aţi trecut testul poligrafului. E nevoie de acest exerciţiu?
 
Viorel Chetraru: „Din punctul meu de vedere, este un exerciţiu absolut necesar. Orice funcţionar trebuie să cunoască că există instrumente şi mecanisme care, în orice clipă, pot să pună sub îndoială corectitudinea şi onestitatea acestuia. De aceea elementul acesta este determinant şi este important. Şi el trebuie să fie instituit la nivelul tuturor celor care sunt implicaţi în prestarea serviciului public.”
 
Europa Liberă: Mulţi au rămas nedumeriţi, atunci când aţi spus: „Da”, la întrebarea dacă aţi fi minţit.
 
Viorel Chetraru: „Am minţit, sigur că am minţit, la viaţa mea şi nu o dată.”
 
Europa Liberă: Altă dată aţi mai spus că totuşi politicul nu v-a ocolit: au fost fie sunete de telefon de la anumiţi politicieni, mai continuă practica aceasta?
 
Viorel Chetraru: „Mă întreb câteodată cum pot fi calificate demersurile publice adresate instituţiei. Este aceasta o presiune sau nu este o presiune?”
 
Europa Liberă: Este?
 
Viorel Chetraru: „Din punctul meu de vedere, este şi aceasta o formă de presiune, aluzii declaraţii publice pe care eu le consider că trebuie să fie în ceea ce priveşte activitatea instituţiilor de drept, mai rezervate.”
 
Europa Liberă: Reproşurile cele mai mari cui i le faceţi?
 
Viorel Chetraru: „Nu fac nimănui reproşuri. Eu fac constatări.”

Taguri moldova, Radio Europa Liberă, Valentina Ursu, Corupție, Interviu, reforme, Centrul Național Anticorupție, Viorel Chetraru

Acest forum a fost închis
Comment Sorting
Comentarii
     
de: Ion
08.02.2013 23:19
intr-o tarä civilizatä se dädeau nume concrete si demisiile trebuiau sä urmeze.la noi insä se face fum si mai mult nimic. Dle Chetraru, curaj!

de: Vova
08.02.2013 19:30
Domnul Chetraru pare sa fie plin de puteri si abilitati ca sa schimbe Moldova spre bine, sa bage frica de puscarie in demnitarii nostrii, intrebarea principala este, oare doreste el din tot sufletul sa o faca sau isi va vinde demnitatea pentru bani.
Eu, cel putin, cred in el.

În exclusivitate