Linkuri accesibilitate

Migranţii moldoveni vor fi bătrâni, dar nu şi pensionari


Interviul dimineţii la Europa Liberă cu şefa Direcţiei politici de asigurări sociale, din cadrul Ministerului Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei, Laura Grecu.

Republica Moldova este o ţară cu sute de mii de cetăţeni care muncesc de obicei la negru peste hotare… Acum sunt tineri, dar peste câţiva ani vor ajunge la vârsta de pensionare şi reveniţi, cel mai probabil la baştină, vor aduce pe lângă bagaje şi o mare problemă, pentru ei, dar şi pentru stat… O majoritate a lor sunt deconectaţi de la sistemul de protecţie socială de acasă şi nici nu achită contribuţii sociale în ţara gazdă. Deci, vor fi bătrâni, dar nu şi pensionari… Ce soluţii pot fi într-o asemenea situaţie şi ce s-a făcut din timp pentru a schimba starea de lucruri? Vom discuta în această dimineaţă cu Laura Grecu, şefa Direcţiei politici de asigurări sociale, din cadrul Ministerului Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei:

Europa Liberă: Republica Moldova este un stat cu sute de mii de cetăţeni aflaţi la muncă peste hotare… Peste un timp, foarte degrabă, mulţi dintre ei, iar în perspectivă chiar majoritatea, vor deveni bătrâni, fără prea mari şanse pentru pensie în ţara gazdă, vor reveni acasă, într-un stat care nu le va putea oferi o pensie cât de mică… Pentru că au fost deconectaţi practic de la sistemul de protecţie socială… Pentru început: există statistici sau măcar estimări a numărului de persoane care, în virtutea împrejurărilor de acum, riscă să nu aibă pensie nici în ţara gazdă, şi nici în Patrie?

Laura Grecu: Nu putem spune cu siguranţă că există o asemenea statistică, pentru că fiecare persoană este privită în mod individualizat. Pentru că eu nu pot cunoaşte faptul câţi ani persoana a lucrat de exemplu în Portugalia şi câţi în Republica Moldova. Doar la momentul stabilirii dreptului la pensia sau la atingerea vârstei de pensionare putem să ne dăm seama câţi ani persoana a lucrat într-un stat şi câţi în celălalt.

Europa Liberă: În acest caz, fiecare doarme cum îşi aşterne într-un fel… Dar statul ce soluţii are la îndemână în asemenea situaţii, până nu e târziu? Pentru că şi pentru stat va fi la un moment dat o problemă destul de gravă când se va pomeni la un moment dat cu un număr extrem de mare care vor pretinde pensii pentru bătrâneţe?

Laura Grecu: În ajutorul persoanelor le vin acordurile bilaterale în domeniul asigurării cu pensii. Pentru că uitaţi-vă care este situaţie. Dacă persoana a lucrat doar 5 ani în Portugalia şi doar 10 ani de zile în Republica Moldova, dacă nu ar fi fost încheiat acordul bilateral în domeniul asigurării cu pensie cu Portugalia, persoana nu ar fi avut dreptul la pensie nici în Republica
Acordurile bilaterale în domeniul asigurării cu pensie dau posibilitatea să adunăm aceşti ani pe care persoana le-a lucrat pe teritoriul ambelor state...

Portugheză, nici în Republica Moldova. Acordurile bilaterale în domeniul asigurării cu pensie dau posibilitatea să adunăm aceşti ani pe care persoana le-a lucrat pe teritoriul ambelor state, iar fiecare stat va achita pensie în funcţie de numărul de ani pe care persoana i-a lucrat pe teritoriul lor.

Europa Liberă: Haideţi să insistăm pe aceste acorduri, pentru că mie mi se pare că şi guvernul, şi autorităţile în general au făcut eforturi consistente pentru a încheia aceste acorduri, care pot fi într-adevăr o soluţie. Haideţi pentru început să clarificăm cu cine are republica Moldova acorduri corespunzătoare, cum au fost încheiate, semnate până la urmă, pentru că nu cred că există o foarte mare dorinţă din partea ţărilor gazdă să încheie asemenea acorduri cu Republica Moldova.

Laura Grecu: Până în prezent avem încheiate şi deja au intrat în vigoare opt acorduri bilaterale în domeniul pensiilor. Deci, am încheiat acord bilateral cu Bulgaria, Portugalia, România, Luxemburg, Austria, Estonia, Cehia şi Belgia. Sunt opt state cu care noi deja aplicăm aceste acorduri bilaterale, deci deja noi exportăm pensii peste hotare.

Europa Liberă: Şi în acest caz cum funcţionează mecanismul presupus de aceste acorduri? Dacă persoana a muncit şi în Republica Moldova, şi în ţara gazdă la modul legal, el s-ar putea spune este asigurat inevitabil cu pensie, da?

Laura Grecu: Ca să explic o să iau un acord concret, de exemplu Bulgaria. Persoana a lucrat şapte ani în Bulgaria, a lucrat zece ani în Republica Moldova,
Bulgaria, Portugalia, România, Luxemburg, Austria, Estonia, Cehia şi Belgia. Sunt opt state cu care noi deja aplicăm aceste acorduri bilaterale...

a atins vârsta de pensionare şi locuieşte în Republica Moldova, unde vârsta de pensionare este de 57 de ani pentru femei. Femeia se adresează cu o cerere la Casa Naţională de Asigurări Sociale, care se află pe strada Gheorghe Tudor 3, şi, respectiv, cererea persoanei este transferată şi în Bulgaria. Deci, persoana nu urmează să se deplaseze în Bulgaria pentru a depune şi acolo cerere. Pentru că instituţiile competente, pe de o partea casa Naţională ţine legătură cu casa Naţională de asigurare cu pensie din Bulgaria. Şi atunci ambele case naţionale stabilesc pensii în funcţie de perioada pe care ai lucrat-o. Pentru Republica Moldova se va calcula pensia pentru zece ani, iar Bulgaria îşi va calcula pensia pentru şapte ani.

Europa Liberă: Cum se întâmplă în cazul moldovenilor care au lucrat în Italia de exemplu, sau altă ţară cu care nu avem deocamdată un astfel de acord?

Laura Grecu: La acest capitol eu aş vrea să-mi exprim un pic dezamăgirea, pentru că ieri la câteva posturi ştirea a fost una foarte negativă, că, uite, moldovenii care muncesc în aceste ţări nu vor avea dreptul la pensie. Eu nu aş merge totuşi pe acest negativism, pentru că am menţionat: deja avem opt state cu care noi am încheiat acorduri bilaterale, România deja transferă pensii pentru 18 persoane, Bulgaria transferă pentru 52 de persoane, iar în acest moment sunt 30 de solicitări în proces de examinare pentru a primi pensii din Estonia, Cehia şi Portugalia. Da, într-adevăr cu Italia este un pic mai problematic. Dar acordurile noastre sunt bilaterale. Dacă un acord este bilateral, asta presupune voinţa a două state. Nu este suficient doar Republica Moldova să dorească să aibă acord bilateral cu Italia. Este necesar ca şi italienii să aibă acord bilateral cu
Nu depinde doar de Republica Moldova, ci depinde şi de celălalt stat...

Moldova. Guvernul a întreprins un şir de măsuri, de fiecare dată când sunt întâlniri bilaterale, fie în Republica Moldova, fie în Italia noi exprimăm disponibilitatea de a reglementa cu partea italiană raporturile în domeniu, sau de a încheia acorduri bilaterale. De asta nu aş vrea să mergem pe negativism, că guvernul nu întreprinde. Guvernul a întreprins, însă vreau să cunoască toată lumea că nu depinde doar de Republica Moldova, ci depinde şi de celălalt stat. Bineînţeles că noi nu lăsăm mâinile în jos, bineînţeles că noi vom propune şi în continuare să avem un asemenea acord bilateral, fiindcă ne dăm seama că sunt foarte-foarte mulţi cetăţeni care lucrează în această ţară şi care ne dăm bine seama trebuie să fie protejaţi când vor atinge vârsta de pensionare.

Europa Liberă: Şi totuşi ce se întâmplă cu ei? Ei nu primesc pensie sau există o modalitate?

Laura Grecu: Dacă de exemplu tu eşti o femeie şi ai 40 de ani, lucrezi în Italia şi dacă noi pe viitor vom încheia acord bilateral, el nu se va referi doar la perioadele realizate după încheierea lui. Dar noi ne uităm şi în urmă. De exemplu, acordul este încheiat astăzi. Deci noi nu ne uităm cât vei lucra de azi înainte, dar ne uităm în urmă. Că tu ai lucrat să zicem 10 ani în urmă, respectiv perioada dată noi o vom lua în calcul. Dacă sunt încă persoane tinere care continuă să muncească, care mai au câţiva ani până la pensionare, dacă vom avea acord bilateral cu Italia, bineînţeles că perioadele date nu vor fi şterse, ele vor fi luate în calcul. Este important să avem asemenea acord bilateral cu Italia.

Europa Liberă: Dar care este motivul reticenţei statelor care nu au încheiate acorduri cu Republica Moldova, din ce motive şovăie aceste state?

Laura Grecu: Am să aduc exemplul Greciei. Iniţial partea greacă a fost disponibilă să aibă un acord bilateral cu republica Moldova, iar ulterior am fost informaţi că, reieşind din criza financiară cu care se confrunta Greciei la acel moment, nu există posibilitate la momentul dat şi în câţiva ani să încheiem acord bilateral. Dar bineînţeles că noi vom propune grecilor în continuare să avem asemenea acorduri bilaterale. Reticenţa statelor constă în faptul că acest stat urmează să transfere acea pensie pe teritoriul celuilalt stat, sau în cazul nostru pe teritoriul Republicii Moldova.

Europa Liberă: Ce se întâmplă cu cetăţenii care lucrează la negru, adică nu legal, ei sunt în acest caz în afara oricăror sisteme sau posibilităţi de a-şi obţine prin mecanismele consacrate, obişnuite pensii, nu este aşa?

Laura Grecu: Acordurile cuprind doar persoanele care activează legal pe teritoriul unuia din state şi care achită contribuţia de asigurări sociale. Dacă ne uităm şi în cadrul UE, ei au un regulament, 883, privind coordonarea sistemelor
Persoana poate beneficia de dreptul al pensie la atingerea vârstei de pensionare. A doua condiţie este realizarea stagiului de cotizare...

de securitate socială. Pentru că şi ei, în interiorul Uniunii fiind 27 de state membre ale UE, au reglementat situaţia dată. Şi iarăşi cuprind doar persoanele care activează legal pe teritoriul unuia din statele membre ale UE. Respectiv noi îndemnăm cetăţenii noştri să lucreze legal, să-şi legifereze activitatea pe teritoriul celuilalt stat şi ulterior ei vor fi protejaţi.

Europa Liberă: Totuşi, este nevoie de un anumit stagiu de cotizare necesar obţinerii dreptului la pensie deplină?

Laura Grecu: Da. Conform legislaţiei Moldovei, persoana poate beneficia de dreptul al pensie la atingerea vârstei de pensionare. Am menţionat anterior, pentru femei 57 de ani, pentru bărbaţi – 62 de ani. Este prima condiţie care urmează a fi realizată. A doua este realizarea stagiului de cotizare. Acest stagiu constituie 30 de ani pentru femei şi 31 de ani pentru bărbaţi. Însă avem şi un stagiu de cotizare minim care îţi acordă dreptul la pensie, de 15 ani. Dacă tu, femeia, ai realizat doar 14 ani de stagiu de cotizare, atunci noi nu-ţi vom acorda dreptul la pensie, dar îţi vom acorda dreptul la alocaţie socială de stat care este achitată din bugetul de stat şi care este de şapte ori mai mică decât mărimea pensiei minime pentru limita de vârstă. Totodată vreau să aduc aici unele clarificări. Persoana, până la atingerea vârstei de pensionare, urmează să-şi cumpere acea perioadă care nu-i ajunge. Spre exemplu, ea a realizat 25 de ani şi pentru o pensie deplină nu-i ajung 5 ani. Atunci persoana se poate adresa la casa naţională de Asigurări Sociale şi să-şi cumpere aceşti ani. Însă, când îi cumpără, îi cumpără la nivelul anului respectiv. De exemplu, suma anului respectiv este 5220 de lei. Respectiv, îi înmulţim cu numărul de ani pe care noi vrem să-i procurăm.
XS
SM
MD
LG