Linkuri accesibilitate

Valeriu Lazăr: Prin România, ne-am învăţat să facem comerţ cu Uniunea Europeană


Valeriu Lazăr
Valeriu Lazăr

Interviu cu vicepremierul Valeriu Lazăr despre relațiile economice moldo-române.

În ultima vreme au avut loc la Chișinău și București mai multe contacte la nivel de experți și guvernamental legate mai ales de cooperarea energetică. Valentina Ursu a stat de vorbă astăzi cu vicepremierul Valeriu Lazăr, ministrul economiei, despre starea actuală și perspectivele legăturilor economice moldo-române.

Europa Liberă: Domnule Lazăr, se vorbeşte cu foarte multe ocazii despre aprofundarea relaţiei moldo-române. Când vorbiţi despre pragmatism în cooperarea bilaterală, ce aveţi în vedere?

Valeriu Lazăr: „Domenii concrete de cooperare şi de colaborare, şi de parteneriat. Deci pe domeniul energetic avem proiecte reale, concrete, pe agendele noastre separate, dar şi pe o agendă comună. Putem spune că avem o agendă energetică comună.”

Europa Liberă: Am auzit mai multe voci care spun că acest gazoduct Iaşi-Ungheni, despre care aţi promis că poate fi dat în exploatare până la finele acestui an, l-am auzit şi pe fostul premier Ion Sturza care spunea că, cel puţin, doi ani ar fi nevoie, ca să fie utilizabil.

Valeriu Lazăr: „Din punct de vedere comercial, s-ar putea întâmpla şi toţi trei ani de zile să nu fie utilizabil. Noi vorbim că de acest gazoduct avem nevoie, în primul rând, pentru a ne consolida securitatea energetică. Avem şi obligaţiune externă, Republica Moldova fiind ţară membră la Comunitatea Energetică, de fapt, fiind parte deja a ceea ce numim noi piaţa energetică paneuropeană, are obligaţiunea de a implementa aşa-numitul principiu de inelare. Aceasta ar însemna că fiecare ţară membră trebuie să
Gazoductul Iaşi-Ungheni - un proiect strategic, care ţinteşte consolidarea securităţii energetice...

aibă, cel puţin, două surse alternative de asigurare. De aceea noi nu privim acest gazoduct doar din perspectivă strict comercială. Din punct de vedere al securităţii tehnice, nu dea Domnul, să zicem, cu unica sursă prin care suntem acuma asiguraţi, să se întâmple ceva – incidentele tehnogene nu le-a anulat încă – apare întrebarea: cum ne securizăm noi? Astfel, acest gazoduct, din punct de vedere al securităţii energetice, trebuie să fie în permanenţă disponibil, chiar dacă admitem din punct de vedere comercial, să zicem anul 2013 sau 2014, oferta comercială de pe piaţa României încă nu e competitivă. Dar eu repet: deloc întâmplător acest proiect are titlul de un proiect strategic, el ţinteşte consolidarea securităţii energetice, la început, din perspectivă tehnică, trebuie să-l avem, în caz de necesitate, îl punem în funcţiune.

Dar cu certitudine, din perspectiva a doi, trei, patru, maximum cinci ani de zile, România va fi conectată la, cel puţin, una din sursele alternative. Soluţii pot să fie diferite, Nabucco Vest, poate să fie chiar Coridorul Sudic, poate să fie proiectul AGRI, care ţinteşte alt tip de gaze naturale decât cele care vin prin conductă. De aceea, noi ţintim viitorul, iar din punct de vedere strategic, noi ne dorim ca acest gazoduct să apară cât mai repede posibil, ca să avem sentimentul de securitate. Astfel, nu există întârzieri mari, există o problemă obiectivă, partea română are de soluţionat nişte probleme cu terenurile, dar noi deja am decis să avansăm. Chiar ieri, ca rezultat al şedinţei grupului
Ne dorim ca acest gazoduct să apară cât mai repede posibil...

comun de aici, de la Chişinău, atâta timp cât şi noi avem în Legea bugetului banii pentru acest proiect, colegii români au făcut acelaşi lucru, adică nu au aşteptat decizia de la Bruxelles, cu componenta grant, noi ne bugetăm banii în bugetele interne, urmând Legea achiziţiilor publice interne, lansăm achiziţia publică, respectăm şi cerinţele Uniunii Europene, aşa-numita cerinţă prag, ca să fim eligibili şi să putem utiliza şi banii din grant. De aceea noi am decis, cel puţin, ieri, în cadrul Ministerului Economiei, am avut grijă să sincronizăm, dar şi să asigurăm complementaritatea deplină, din punct de vedere tehnologic, pe un mal şi pe altul şi noi am decis că gata, lansăm concursul. Şi cred că colegii români vor fi şi ei sincroni cu noi. Or, vor veni cu o anumită întârziere. Dar noi demarăm procesul.”

Europa Liberă: Foarte multe discuţii sunt şi pe marginea subiectului referitor la asistenţa care se evaluează la 100 milioane de euro din partea României. S-au oferit aceşti bani, sunt administraţi, unde se investesc ei?

Valeriu Lazăr: „Pentru moment din contul acelor 100 de milioane de euro realmente Republica Moldova a beneficiat de suport sub formă de materiale de construcţie pentru depăşirea consecinţelor inundaţiilor din vara anului 2010. Respectiv, ulterior, coridorul sau destinaţia acestor bani a fost extins pentru domeniul energetic şi pentru domeniul mediului. Colegii de la mediu avansează pe componenta lor, iar noi deja avem înţelegere de principiu că o parte din necesarul de investiţii pe partea moldovenească va fi acoperită din contul acestor 100 de milioane de euro.”

Europa Liberă: Până astăzi, câţi bani au intrat din această sumă în Moldova?

Valeriu Lazăr: „E vorba de circa 6-8 milioane de euro. Este tocmai suma materialelor de construcţie, care au fost livrate atunci. Cam aceasta ar fi, nu mai mult de 10% din sumă. Însă să nu uităm că şi România, ca şi toate ţările Uniunii Europene, între timp, a intrat într-o conjunctură mai puţin favorabilă. Şi noi suntem foarte înţelegători faţă de această situaţie. Ştiu că disponibilitate este, dar au şi ei constrângerile lor financiare, care sunt obiective. De aceea noi suntem încrezători că atunci când situaţia financiară a României va permite, cu certitudine, ei îşi vor îndeplini obligaţiunea morală, până la urmă.”

Europa Liberă: Experţii spun că sunt prea puţine investiţii româneşti în Republica Moldova. Dar vreau să readuc în actualitate acest caz cu Balkan Pharmaceuticals, care se zice că ar putea să se retragă de pe piaţa moldavă?

Valeriu Lazăr: „Nu cunosc detalii vizavi de acest caz. Nu cunosc mai mult decât ceea ce am citit şi eu din presă. Am rugat colegii de la Minister deja să se documenteze. Pentru noi, orice investitor este important. Eu nu aş fi de acord că investiţiile din
Nu aş fi de acord că investiţiile din România sunt modeste. Este modest poate istoricul investiţiilor...

România sunt modeste. Este modest poate istoricul investiţiilor. În ultimii ani de zile, România, în mod firesc, este o filieră pentru mai multe proiecte investiţionale. Draexlmaier este venit prin România şi multe alte companii multinaţionale, care, la timpul lor, şi-au delocalizat anumite activităţi, produceri în România, acum ţintesc foarte atent şi Republica Moldova. Şi deja avem proiecte realizate, avem deja în lucru proiecte despre care vom anunţa, în timpul cel mai apropiat.”

Europa Liberă: Dar în ce domenii sunt?

Valeriu Lazăr: „Ca să termin gândul, în 28 februarie, voi merge la Bucureşti, însoţit de colegi din alte instituţii. Văzând că România este o ţară prin care ne vin investiţiile străine directe, împreună cu Camera de Comerţ franceză, mergem la Bucureşti, avem tot suportul din partea colegilor din România, pe filiera franceză. Şi vom avea un for investiţional cu majoritatea companiilor cu capital francez, care sunt în România. Împreună cu noi, vor merge francezii, să zic aşa, care deja sunt în Republica Moldova, fiindcă ei sunt mai convingători decât politicienii care dintotdeauna mai înfloresc lucrurile, în sensul bun al cuvântului. M-aţi întrebat de domeniu, uitaţi-vă deja domeniul industriei automotive, avem câteva proiecte mari, pe filiera românească; domeniul energetic, Petrom-ul este, de fapt, o investiţie austriacă, BCR-ul la fel. Aceasta este filosofia şi noi vorbim şi cu colegii români: pe de o parte, suntem în competiţie în a atrage investiţiile străine directe, dar noi trebuie să fim în parteneriat. Fiindcă pentru anumite activităţi tehnologice, industriale mai complexe, pe anumite verigi ale acestui complex tehnologic, Republica Moldova oricum este mai competitivă. Şi de aceea avem foarte dese cazuri, când anumite subansambluri se fac în România, iar parte din aceste subansambluri se produc în Republica Moldova, în parteneriat cu companiile cu capital românesc sau cu capital străin, care sunt în România. Pe această filieră suntem, pur şi simplu, obligaţi să maximizăm acest potenţial.”

Europa Liberă: Şi totuşi iniţial au fost foarte multe firme mixte moldo-române, parte din ele au falimentat. Activitatea lor cum o caracterizaţi?

Valeriu Lazăr: „Bine, şi eu cunosc realităţile, la începutul anilor ’90, când era mai mult romantism decât perspicacitate antreprenorială. Dar să nu uităm că avem şi o altă structură, atunci prevalau activităţile comerciale, de aceea se deschideau societăţi moldo-române sau româno-moldave, având de fapt, la bază activităţi comerciale. Acum suntem absolut în altă epocă. Sigur că mai rămân oportunităţi în zona tranzacţiilor comerciale, dar deja nu avem asemenea diferenţe şi acum proiectele reale mari se fac în zona cooperării industriale.”

Europa Liberă: Ţinând cont de faptul că totuşi piaţa României este piaţa Uniunii Europene, Moldova reuşit să penetreze această piaţă.

Valeriu Lazăr: „Exportatorii din Republica Moldova, destul de repede, practic în 2-3 ani, s-au acomodat la cerinţele care există în România. Piaţa României pentru noi este un gen de anticameră. Fiindcă existau nişte relaţii, existau nişte legături, nişte practici
Piaţa României pentru noi este un gen de anticameră. Prin România, noi ne-am învăţat să facem comerţ cu Uniunea Europeană...

comerciale. Or, au apărut alte reguli de comerţ, alte tipuri de bariere tehnice care sunt proprii pieţei europene. Şi dacă România continuă să rămână în Uniunea Europeană al doilea partener comercial al Republicii Moldova şi are cam 13-14% – iar în anii buni am avut şi 16-20% din exporturile Republicii Moldova – aceasta înseamnă că, prin România, noi ne-am învăţat să facem comerţ cu Uniunea Europeană.”

Europa Liberă: Dar ce exportă Moldova?

Valeriu Lazăr: „Să zicem Draexlmaier-ul o bună din produse le exportă în România. Fiindcă în România se fac subansambluri şi se livrează în Germania. Dar deja de anul acesta vom merge cu livrările directe. Produse agroindustriale, pentru noi piaţa României, graţie diferitor tipuri de afinităţi, inclusiv lingvistice, este deschiderea de care avem nevoie. Vă spuneam: este un gen de anticameră pentru a penetra şi pe pieţele altor ţări ale Uniunii Europene.”

Europa Liberă: Dar schimburile comerciale la cât se estimează?

Valeriu Lazăr: „Noi aşteptăm cifrele anuale, fiindcă încă nu le avem. Dar România este pe primul loc dintre ţările Uniunii Europene. Dacă eu nu greşesc, România întotdeauna este în competiţie cu Ucraina, pentru locul doi în topul celor mai mari parteneri comerciali ai Republicii Moldova.”

Europa Liberă: Nu şi cu Rusia?

Valeriu Lazăr: „Rusia, cel puţin, în ultimii câţiva ani de zile, este liderul detaşat al acestui clasament. Iar de la un an la altul, ba Ucraina, ba România sunt pe locul doi. Aştept şi eu rezultatul anului, dar cred că cam tot acolo vom fi. S-ar putea întâmplă că, conform rezultatelor anului trecut, România să fie pe locul doi.”
XS
SM
MD
LG