vineri, august 01, 2014 Ora Locală 02:37

Rubrici / Realitatea cu amănuntul

Prostul fără maşină

Despre plăcerea unui nătăfleţ de a călători cu troleibuzul.

x

Multimedia

Audio
 Prostul fără maşină

       Mărturisesc, stimaţi ascultători, că fac parte din grupul  - din ce în ce mai minuscul  - al oamenilor care nu au un automobil. Nu am avut şi nici nu voi avea vreodată o maşină. Nu vreau s-o am, chiar dacă aş fi un barosan. Ştiu că mărturisirea asta îi va face pe destui driveri să rîdă sau să mă considere un nătăfleţ. Probabil, unii dintre cei care ani de zile se lăfăie în maşinile lor luxoase vor zice că sînt prost. Şi da, e adevărat, sînt într-adevăr un prost, prostul care nu vrea maşină, prostul care refuză confortul.  Ba chiar am înaintat în prostia mea atît de departe, încît simt chiar un soi de mîndrie pentru faptul că nu poluez aerul urbei mele europene.

      De curînd, stimaţi ascultători, umila mea persoană a redescoperit bucuria de a călători cu troleibuzul. Ce ar mai rîde acum, dacă m-ar auzi, indivizii care au cîte două sau trei maşini! Rîsul lor însă nu m-ar ofensa deloc. Să rîdă sănătoşi, căci au tot dreptul. Şi să călătorească toată viaţa cu automobilele lor!

     Aşadar, ziceam că am redescoperit plăcerea de a merge cu troleibuzul. Asta după ce m-am supărat pe şoferii morocănoşi din microbuze, care voiau 5 lei pentru o călătorie. Dar nu cu trolibuzele vechi, sovietice, ci cu astea noi pe care edilii le-au cumpărat în Belarus, pare-mi-se. Sînt foarte faine troleele astea noi, foarte confortabile, nu trosnesc din toate încheieturile şi glisează parcă pe asfaltul fisurat. Ce plăcut e să mergi într-un troleu nou! Şi iarăşi parcă aud rîsetele eternilor şoferi, dar nu mă supăr, căci ei au dreptatea lor şi chiar sînt îndreptăţiţi să rîdă de un ins naiv.

    Vreau să mai zic un lucru. Dacă bravii noştri edili ar mai putea cumpăra vreo 50 de troleibuze noi, transportul în comun din Chişinău ar face un pas uriaş înainte. Şi nici microbuzele anacronice nu ar mai conta foarte tare. Oare vor şi pot edilii să mai cumpere troleibuze noi? Căci mare, zice-se, e puterea patronilor rutelor de microbuze. La rigoare, aceştia ar putea şi să protesteze ca în toamnă.

     Despre asta, stimaţi ascultători, am vrut să vă vorbesc astăzi. Despre plăcerea unui nătăfleţ de a călători cu troleibuzul. Iar iubitorii de maşini, care se înumlţesc pe zi ce trece, pot să rîdă de mine pînă la adînci bătrîneţe, pînă în clipa în care vor încremeni pe vecie într-un ambuteiaj imens sau nu vor mai avea ce respira...

Taguri Radio Europa Liberă,RFE/RL,Iulian Ciocan,Realitatea cu amănuntul

Acest forum a fost închis
Comentarii
     
În acest forum nu există încă niciun comentariu. Fiţi primul şi contribuiţi cu unul

În exclusivitate