Una din declarațiile făcute de premierul Vlad Filat în disputele de după vânătoarea din Pădurea Domnească a fost că ea ar fi fost ilegală, pentru că amatorii nu au voie să vâneze în rezervația naturală. Valentina Ursu a stat de vorbă despre această afirmație cu șeful Inspectoratului ecologic de stat Veaceslav Untilă.
Europa Liberă: Cât de mult vă reuşeşte să combateţi braconajul în Moldova?
Veaceslav Untilă: „Suntem departe de a avea o performanţă la acest capitol. Dar din momentul când am acces în funcţia de şef al Inspectoratului Ecologic de Stat, fiind în trecut şi un bun vânător, niciodată nu am acceptat braconajul. Am convocat de mai multe ori responsabilii de acest domeniu şi, pe parcursul ultimelor 3 luni de zile, activitatea Inspectoratului Ecologic de Stat s-a triplat, la rezultate mă refer.”
Europa Liberă: Adică?
Veaceslav Untilă: „Avem foarte multe cazuri de braconaj.”
Europa Liberă: Câte?
Veaceslav Untilă: „Nu mi-am luat datele statistice cu mine, dar avem ridicate 3 arme şi reţinuţi 3 braconieri, în ultima duminică.”
Europa Liberă: Domnule Untilă, dar cum se păzeşte acest teren de vânătoare? Pentru că am înţeles că este o suprafaţă destul de măricică, de vreo 3 milioane de hectare.
Europa Liberă: Cu acest minim de angajaţi, pe care îi aveţi dumneavoastră, chiar reuşiţi să îi supravegheaţi pe cei vreo 7000-8000 de vânători?
Veaceslav Untilă: „Nu reuşim. Dar am avansat. Cam li se taie pofta la mulţi să mai iasă noaptea să practice braconajul. Astfel, ceea ce facem noi, pe de o parte stopăm din activităţile de braconaj, dar, pe de altă parte, arătăm la lume: „Oameni buni, nu practicaţi chestia aceasta că veţi fi traşi la răspundere”.
Europa Liberă: Şi vânătorii nu sunt în cârdăşie cu inspectorii dumneavoastră?
Veaceslav Untilă: „Vânătorii adevăraţi nu, braconierii – da. Cei care sunt vânători, să ştiţi că tot timpul protejează vietăţile din pădure. Au azartul acesta de a vâna, dar ei nu merg împotriva naturii. Cei care sunt braconieri merg împotriva naturii, ei se hrănesc din aceasta.”
Europa Liberă: Dumneavoastră spuneaţi că cei mai mari braconieri ar fi sărăcia şi lipsa bunului simţ.
Veaceslav Untilă: „Da, am spus într-un interviu.”
Europa Liberă: Cum să înţelegem noi că sărăcia ar fi printre cei mai mari braconieri?
Veaceslav Untilă: „Sărăcia îi scoate în câmp pe cei care nu au ce mânca. Iau arma şi ies în câmp, noaptea şi, în faruri, prind iepuri, îi împuşcă, vin acasă şi îi mănâncă. Iată ce am avut eu în vedere. Sunt mulţi care trăiesc sub nivelul existenţei în Republica Moldova.”
Europa Liberă: Şi adică acela are bani să-şi cumpere armă şi nu are bani să-şi cumpere o bucată de pâine?
Veaceslav Untilă: „Da, are armă, dar nu are bani să-şi cumpere o bucată de pâine. Vreau să vă spun că vânatul nu este doar un iepure. Vânatul poate să fie un mistreţ care hrăneşte o mahala întreagă.”
Europa Liberă: Şi câţi din aceşti braconieri vânează mistreţi?
Veaceslav Untilă: „La mistreţi anul acesta nu ne-a căzut niciunul. Am prins foarte mulţi cu intenţii care mergeau la vânătoare, dar nu aveau încă dobândită victima sau cu iepuri au fost mulţi.”
Europa Liberă: Amenzile sunt usturătoare?
Veaceslav Untilă: „Da. Dacă se practică mai des, este şi responsabilitate penală. Legislaţia este de partea noastră.”
Europa Liberă: Câţi bani aţi adunat de pe urma braconajului?
Veaceslav Untilă: „1 milion 600 de mii.”
Europa Liberă: Ce faceţi cu aceşti bani?
Veaceslav Untilă: „Vin în bugetul statului. Statul are grijă de noi, ne coase uniformă. Într-un fel răsplătim unele cheltuieli.”
Europa Liberă: Ziceţi că nu mai sunteţi vânător?
Veaceslav Untilă: „Sunt vânător. Dar nu mai pot să merg la vânătoare aici, în Moldova, fiindcă e o chestiune morală. Un şef al Inspectoratului ecologic de stat, oricât de bun ar fi şi cu documentele în ordine, cu toate lecţiile învăţate, să-l vadă presa cu arma în mână şi cu vulpea în mâna cealaltă? Fapta nu va avea nicio explicaţie.”
Europa Liberă: Dar un subaltern al dumneavoastră are dreptul să fie vânător?
Veaceslav Untilă: „Eu cred că partea morală la noi i-ar interzice.”
Europa Liberă: Dar ce înseamnă această pasiune pentru vânătoare?
Veaceslav Untilă: „Pasiunea? Este o pasiune, o pasiune care cred că vine de la strămoşii noştri, atunci când umblau şi se hrăneau din vânat. Dar cel mai mult îmi plăcea nu atât vânatul, cât acţiunile de după vânat: o activitate corporativă, mai discuţi, te simţi liber în natură, aer, rug – acestea de multe ori pe vânători îi leagă.”
Europa Liberă: Dar aceste grupuri de vânători cum se formează?
Veaceslav Untilă: „Se formează în baza Societăţii Vânătorilor şi Pescarilor. Este un regulament întreg. Ştiţi că nu trebuie să fie mai mult de 10 vânători în grup, 10 vânători plus 8 gonaşi, plus 2 câini, mai mult de 2 câini nu trebuie să fie într-un grup de vânători. Şi dacă sunt mai mulţi vânători, se împart în 2 grupuri.”
Europa Liberă: Pe dumneavoastră v-a marcat în vreun fel acest caz tragic de la Pădurea Domnească?
Veaceslav Untilă: „Da, m-a marcat.”
Europa Liberă: Cum şi de ce?
Veaceslav Untilă: „În primul rând, m-a deranjat de aceea că prea târziu am aflat şi eu de chestia aceasta. M-a deranjat lipsa de comunicare. Nu poţi să ascunzi chestiile acestea. Trebuia normal de ieşit, de făcut o declaraţie la presă şi lucrurile nu mergeau aşa de departe. Nimeni nu specula lucrurile acestea. S-a făcut o speculaţie politică foarte mare. Aceasta mă deranjează cel mai tare, că cineva suferă foarte mult, acei care sunt aproape de victimă. Dar cineva trece peste partea morală şi adună dividende politice. Şi nu este corect, chiar murdar.”
Europa Liberă: Dumneavoastră, ca şeful Inspectoratului Ecologic de Stat, ar fi trebuit să aflaţi atunci când s-a produs acest incident?
Veaceslav Untilă: „Poliţia, procuratura, medicina – aceştia află, în primul rând. Eu pot afla din structurile mele teritoriale, adică inspectorii din teritoriu trebuie să mă informeze.”
Europa Liberă: Inspectorul din teritoriu a ştiu despre acest caz tragic?
Veaceslav Untilă: „Anume de la el am aflat, că el m-a sunat şi mi-a zis că a fost o vânătoare şi posibil că cineva este rănit.”
Europa Liberă: Când aţi aflat?
Veaceslav Untilă: „Chiar a doua zi. Că cineva este rănit. Dar n-am ştiut mai mult, n-am ştiut mai mult nimic. Anul trecut au fost trei sau patru cazuri deja când au fost răniţi la vânătoare. Dar atunci când chestia aceasta este gestionată corect, lucrurile merg normal.”
Europa Liberă: Ştiţi de ce e cu ecou acest caz? Pentru că totuşi în grupul vânătorilor s-au regăsit procurori, judecători, pădurari.
Veaceslav Untilă: „Dacă era gestionat cazul corect, nu se întâmpla nimic.”
Europa Liberă: V-aţi uitat ce stipulează legea, dacă vânătoarea are loc într-o rezervaţie precum Pădurea Domnească?
Veaceslav Untilă: „Chiar în momentul când chestia aceasta a devenit publică, am luat toate actele normative şi am luat cunoştinţă de ele. Vânătoarea a fost una legală, fiindcă nu a avut loc un act de braconaj, în primul rând. Doi: ceea ce ţine de rezervaţiile naturale, legea prevede şi vânatul în aceste rezervaţii naturale. Fiindcă este vorba de reglarea numerică a animalelor din această rezervaţie. Dacă noi vom avea un număr de animale mai mare, atunci această rezervaţie va suferi. Acuma s-a vorbit foarte mult: că e ilegal, că nu se poate, că nu au avut dreptul, că nu e selecţie, că nu e vânătoare.”
Europa Liberă: Dar acolo sunt mai multe animale decât ar trebui?
Veaceslav Untilă: „Sunt mai multe, mult mai multe, la aceasta vreau să vă aduc şi eu. Va veni luna august şi aş vrea să-i aud eu prin luna august pe politicienii din cei care s-au dat cu părerea, când o mare majoritate din cetăţenii care trăiesc în această zonă, vor rămâne fără porumb pe deal, fără roadă, fiindcă mistreţii, dacă sunt în număr exagerat de mare, aduc daune foarte mari agriculturii. Şi acolo erau cu vreo 60-70 de mistreţi mai mult decât au prevăzut calculele Institutului Zoologic al Academiei de Ştiinţe. Trebuiau să fie vânaţi în jur de 35 de mistreţi, s-au vânat 7 sau 8 doar. Adică sunt peste 160 mistreţi. Normal ar fi să fie vreo 50-60 de mistreţi. Sunt aproape peste 100 de mistreţi mai mult acolo. Şi vor aduce daune şi daunele acestea trebuie restituite de către cineva cetăţeanului.”
Europa Liberă: Domnule Untilă, dumneavoastră credeţi că adevărul despre acest caz va fi scos la lumină?
Veaceslav Untilă: „Dar el este la lumină. Unul din vânători a greşit, a tras în linie şi a accidentat mortal persoana. Sunt vânători experimentaţi şi vânători mai puţin experimentaţi. Cei care sunt experimentaţi au în cap un lucru fix: atunci când împuşti, trebuie să vezi până unde merge glontele, trebuie să ai un spaţiu deschis în faţa ta, nu poţi trage într-un spaţiu închis. Că glontele este o chestie: ia-i dat drumul, nu-l mai controlezi. Dar sunt vânători pe care îi iau înainte adrenalina din sânge. Adică el vede mistreţul şi nu mai vede ce este în spatele mistreţului. Sunt cei mai periculoşi vânători şi, de obicei, când se depistează la vânătoare, grupurile cam elimină aşa persoane. Fiindcă de multe ori la vânătoare mergeam şi trecea ciuta de mistreţi pe lângă mine, şi nu trăgeam niciun foc, fiindcă nu eram convins unde e colegul meu din stânga sau colegul meu din dreapta, sau gonaşul era mai aproape de 200 de metri. Şi atunci îi dai pace. Dar care e treaba? I-ai dat voie să plece animalului. Iată aici când se aleg, când se selectează grupurile acestea, trebuie să aibă foarte bine grijă ca să nu-i ia emoţiile înainte. Sau frica mai apare. Mulţi împuşcă din frică – când vine animalul, nu-şi dau seama – că de multe ori mistreţii atacă vânătorii.”
Europa Liberă: Lecţia de pe urma acestui caz pentru Inspectoratul ecologic de stat?
Veaceslav Untilă: „Având paru inspectori la Teleneşti sau în alt raion, eu nu am cum să controlez în toată ziua ce se face în Pădurea Domnească. Dar noi vom cere să fim informaţi de fiecare dată, în legătură cu tot ce ţine de rezervaţiile naturale, ca să venim cu controlul, atunci când vom şti că este un colectiv sau un grup de vânători care au venit în aceste rezervaţii. Şi cu adevărat ei trebuie să fie experimentaţi. „Experimentat” pentru mine ar însemna să fie vânător de cel puţin cinci ani. Acolo au fost vânători şi cu experienţă de un an, am înţeles.”
Europa Liberă: În grupul acesta?
Veaceslav Untilă: „Nu este astăzi în legislaţia Republicii Moldova ce înseamnă vânător experimentat. Dar oricum, dacă o luăm la rece, 5-10 ani trebuie să aibă acest vânător experimentat. Nu numai ca să nu se împuşte unul pe altul. Dar atunci când faci o reglare numerică, trebuie să ai foarte mult grijă de natură. Ce înseamnă reglare numerică? Micşorăm numărul animalelor. Se împuşcă mistreţii, în primul rând. Ai grijă să nu fie femelele împuşcate. Femela merge prima în ciurdă, merge prima în faţă, nu are colţi. De aceea ei trebuie să fie experimentaţi. Şi încă una: sunt foarte multe animale bolnave, animale care au fost rănite, animale care au fost atacate de alte animale, acelea trebuie selecţionate şi trebuie să fie scoase din acest fond cinegetic.”
Europa Liberă: Este vânătoare pentru elită şi vânătoare pentru muritorii de rând?
Veaceslav Untilă: „Toţi vânătorii trebuie să fie egali. Se vând licenţe, ţi-ai cumpărat licenţa, te duci cu inima împăcată, ai vânat, nu ai vânat...”
Europa Liberă: De ce s-a făcut totuşi această divizare?
Veaceslav Untilă: „Pur şi simplu, în Pădurea Domnească....”
Europa Liberă: Merg „domnii” să vâneze?
Veaceslav Untilă: „Nu, nu. În rezervaţia naturală nu se vânează cu licenţă.”
Europa Liberă: Cum? Domnul Ion Lupu, şeful de la Agenţia Moldsilva mi-a zis că toţi vânătorii de la această vânătoare aveau licenţă.
Veaceslav Untilă: „E alt mod de achitare.”
Europa Liberă: Care e modul?
Veaceslav Untilă: „Când ai împuşcat animalul – se cântăreşte animalul şi se plăteşte kilogramul de carne cu preţ de piaţă. În cazul când iei licenţa, în locurile celelalte, plăteşti licenţa, ea e scumpă, e vreo 2800, 3000 şi ceva de lei. În cazul acesta, ai împuşcat un porc de 80 de kilograme, plăteşti un preţ, ai împuşcat un mistreţ care are 400 de kilograme, plăteşti alt preţ. Şi plus trofeul vânătorului care a fost autorul ultimei împuşcători, acela îşi ia trofeul.”
Europa Liberă: De ce s-a ajuns totuşi să existe grupurile de vânători de elită?
Veaceslav Untilă: „Vine de pe vremea comuniştilor, de la „marele vânător al neamului”, domnul Voronin, de acolo se trag chestiile acestea, că se deschidea vânătoarea când dorea „boierul”, se închidea vânătoarea, când dorea „boierul”.
Europa Liberă: Domnul Voronin zicea că nu a mai mers la vânătoare în Pădurea Domnească de zeci de ani.
Veaceslav Untilă: „Cred că de când a plecat din funcţia de şef. Persoana în cauză mult a vânat în Republica Moldova, să-i dea Dumnezeu sănătate, mult şi în toată sâmbăta, şi în toată duminica.”
Europa Liberă: Cum vi se pare ca în acest grup de vânători să meargă procurori, judecători? Totuşi nu e o cârdăşie? Cum poţi să instrumentezi un dosar anume dacă tu ai fost la vânătoare cu procurorul general?
Veaceslav Untilă: „Doamnă Ursu, mai pleacă ei şi la baie împreună, se mai duc la nunţi împreună. Vânătorii sunt o lume aparte. Dacă erau buni, buni vânători, nu se întâmpla chestia aceasta şi nu mai ştia nimeni niciodată cine cu cine a fost la vânătoare. Dar nu e normal ca cel care are cuţitul în mână, să aibă şi pâinea, într-un fel.”
Europa Liberă: Regretul cel mai mare al dumneavoastră de pe urma acestui caz tragic?
Veaceslav Untilă: „Cineva vrut să ne fraierească pe noi, oamenii...”
Europa Liberă: Cine e acel cineva?
Veaceslav Untilă: „Cei care au organizat vânătoarea, cei care au fost la această vânătoare. Nu vreau să spun că unul e mai bun şi unul e mai mare. Toţi cei care au fost la vânătoare, toţi poartă vină în măsură egală. Fiindcă nu poţi să tăinuieşti chestiile acestea.”
Europa Liberă: Vânătoarea aceasta de selecţie le-a şi jucat festa.
Veaceslav Untilă: „Vânătoarea de selecţie a dat posibilitate ca într-o zonă naturală să vină un grup de elită, iată aceasta a fost toată chestia.”
